Cu cine se bate România în competiţia mondială a ţărilor pentru a strânge bani din privatizări

Guvernele lumii au anunţat planuri de privatizări de 124 miliarde de euro pentru următorii ani, presate de accelerarea crizei datoriilor din zona euro şi de puţinele alternative de finanţare a deficitelor bugetare. În regiune, Polonia, Rusia şi îndatorata Grecie sunt cei mai puternici competitori ai României pentru banii investitorilor.

Rusia vrea să strângă 7,39 mld. euro din vânzarea unor companii de stat până la finalul acestui an şi alte 25 mld. euro până în 2016. Oficialii guvernului rus au mai anunţat că vor să strângă până la 2,46 mld. euro din vânzarea a 7,6% din capitalul Sberbank şi până la 663 mil. euro pentru 25% din operatorul de tancuri Sovcomflot, precum şi un pachet nespecificat de acţiuni la gigantul petrolier Rosneft, potrivit raportului "Privatization Barometer" publicat de KPMG alături de fundaţia italiană Eni Enrico Mattei.

Noul guvern al Greciei a anunţat în luna iunie că vrea să atragă între 19 şi 42 miliarde de euro din vânzarea companiilor de stat până în 2015.

Polonia, o ţară care îşi face strategii multianuale privind privatizarea com­paniilor de stat, vrea să strângă în acest an 2,5 miliarde de euro.

Guvernul României nu a anunţat public câţi bani vrea să atragă din vânzarea companiilor de stat în acest an, aşa cum n-a făcut-o nici în anii anteriori, deşi este la fel de preocu­pat ca ţările din re­giune de a atrage fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar. Nici angajamentele privind calendarul priva­ti­zărilor nu au fost respectate, din vânzările de active programate pentru acest an doar una realizându-se, mai exact vânzarea a 15% din capitalul Transelectrica.

Presaţi de vizita la Bu­cureşti a Fondului Monetar Internaţional, oficialii guver­nului condus de Victor Ponta au dat asigurări zilele trecute că până la finalul anului statul va privatiza com­bi­natul Oltchim Râmnicu Vâlcea, compania aeriană Tarom, că va vinde 15% din Trans­gaz şi că va privatiza Hidroelectrica, deşi şansele ca această companie să iasă din insolvenţă în acest an sunt foarte mici.

Succesul acestor privatizări va depinde de măsura în care România va reuşi să con­vingă investitorii de pe pieţele finan­ciare din Europa, dar şi de la nivel global, că ac­tivele scoase la vânzare sunt mai atractive şi au un potenţial mai bun de dezvoltare decât cele din lista de vânzări a altor ţări.

Lipsa de consecvenţă în respectarea calendarului ar putea fi o piedică pentru Ro­mâ­nia în convingerea investitorilor străini, mai ales atunci când mari bănci de investiţii precum Goldman Sachs şi Citi, care au câştigat mandatele de listare a Romgaz şi Hidroelectrica, au fost puse pe "hold". Goldman Sachs face parte din consorţiul angajat să se ocupe de privatizarea produ­că­torului de gaze Romgaz, vân­zare care ar fi trebuit să aibă loc în toamna acestui an, însă a fost amânată pentru anul viitor.

Concurenţa pentru banii investitorilor devine şi mai acerbă dacă sunt luate în calcul şi planurile ţărilor din Europa de Vest. După ce a vândut cu succes în 2011 două companii de energie către statul chinez, Portugalia vrea să vândă integral operatorul aerian TAP Air şi aeroportul naţional. Spania vrea să vândă 20-30% din operatorul sistemului de apă pentru circa 3,5 miliarde de euro. Marea Britanie vrea să vândă acţiuni la compania naţională de poştă Royal Mail, iar Japonia ar dori să atragă aproape 19 mld. euro pentru 51% din compania Japan Tobacco, bani ce vor fi folosiţi pentru reconstrucţia zonei afectate de catastrofa de la Fukushima. În total, angajamentele de vânzare a activelor de stat se ridică la 124 miliarde de euro, potrivit raportului.

Autorii raportului sunt însă destul de precauţi în a prognoza dacă guvernele lumii vor reuşi să atragă aceste sume. Anul 2011 a fost dificil pentru privatizări: veniturile totale obţinute din privatizări în Uniunea Europeană au scăzut la 19,5 mld. euro în 2011, coborând pentru prima dată din 1993 sub pragul de 20 mld. euro, din cauza condiţiilor neprielnice de pe pieţele financiare şi a instabilităţii politice. Campionii privatizărilor anul trecut au fost Irlanda, urmată de Polonia, Portugalia, Suedia şi Grecia. La nivel global, valoarea privatizărilor s-a înjumătăţit, la 94,4 mld. dolari.

România a încercat anul trecut să privatizeze 9,84% din acţiunile Petrom pentru 484 mil. euro, fără succes însă.

Cele mai mari privatizări din 2012 au avut loc în februarie sau martie. Oferta de vânzare a 15% din Transelectrica, singura privatizare locală, a fost executată cu succes tot în martie. Cea mai mare privatizare din acest an a fost derulată de guvernul brazilian, care a strâns 6,84 miliarde de euro de la fondurile de pensii şi companii locale, de cinci ori mai mult decât oferta minimă, pentru aeroportul Guaralhas International Airport din Sao Paolo.