Dilema BNR: Sprijinirea leului sau uşurarea finanţării statului

BNR a reuşit să întrerupă tendinţa de depreciere rapidă a leului în raport cu euro, însă dobânzile interbancare ROBOR au continuat să urce uşor, iar decizia de joi a Ministerului Finanţelor de a respinge ofertele băncilor la licitaţia de titluri de stat a fost deja citită de unii analişti străini ca un semnal negativ.

Banca centrală a calculat vineri un curs de 4,5396 lei, dealerii vorbind despre noi intervenţii pe piaţă pentru temperarea presiunilor care tindeau să ridice cotaţiile spre 4,55 lei/euro.

Pe de altă parte, rata de dobândă ROBOR pe o zi a ajuns la 5,71%, fiind cu aproape o jumătate de punct procentual mai ridicată decât acum o săptămână. În acest context al conturării unei mişcări de creştere a dobânzilor, Ministerul Finanţelor n-a vrut joi să împrumute niciun leu de la bănci, invocând randamentele prea mari. A fost a doua licitaţie eşuată anul acesta, după cea din iunie la titluri pe un an, când Finanţele deja încercau să contracareze presiunea pe dobânzi.

N-a fost nevoie de mai mult pentru ca unii analişti străini să speculeze în direcţia unui scenariu în care România ar ajunge în situaţia de a trage bani de la FMI şi UE în cadrul acordului stand-by care a fost tratat până acum drept unul de tip preventiv.

"Dacă investitorii nu sunt dispuşi să accepte prime de risc mai scăzute, Guvernul ar putea fi nevoit să tragă bani din acordul preventiv cu UE şi FMI. Acesta nu ar fi deloc un semnal pozitiv pentru pieţe, astfel că leul rămâne sub presiune", a declarat pentru cotidianul internaţional de business analistul Commerzbank Thu Lan Nguyen, preluat de Mediafax. Comentariul face abstracţ ie de rezerva de valută acumulată de Trezorerie, precum şi de strategia de prefinanţare aplicată de Finanţe în prima parte a anului, însă este relevant în privinţa modului în care analiştii străini privesc România.

Analiştii Erste Group - care controlează BCR, cea mai mare bancă locală - interpretează decizia de joi de respingere a tuturor ofertelor la licitaţia de obligaţiuni de stat pe doi ani drept o confirmare a scenariului conform căruia România va lansa o nouă emisiune de eurobonduri în toamnă. "Aceasta va consolida rezervele valutare de la BNR, va susţine leul şi va reduce oferta de titluri de stat în lei pentru piaţa locală." Ei estimează că Ministerul Finanţelor şi-a asigurat până acum circa două treimi din necesarul de lichidităţi pe anul în curs datorită strategiei de prefinanţare aplicate în prima parte a anului.

Beneficiind de efectul injecţiilor constante de lichiditate de la BNR, Trezoreria statului şi-a depăşit constant programul de emisiuni de titluri de stat, profitând de trendul descendent al dobânzilor.

De la începutul crizei, BNR s-a arătat sensibilă la problema finanţării deficitului bugetar şi la refinanţarea datoriei publice, contribuind la găsirea de soluţii. Luni, prin limitarea injecţiilor de lei către bănci prin operaţiuni repo, a încercat să stabilească un compromis între susţinerea leului şi menţinerea totuşi a unui flux de lichiditate către piaţă, suma injectată fiind de 6 mld. lei. Rămâne de văzut cât de eficientă a fost calibrarea plafonului.