Guvernul aprobă ajutoare de 100 mil. euro pentru joburi în industria IT

Autor: Adelina Mihai 02.08.2012

Guvernul a aprobat săptămâna aceasta o schemă de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro destinată firmelor mari care vor crea câte cel puţin 200 de noi locuri de muncă într-o perioadă de trei ani, pe care le vor menţine cel puţin cinci ani. Proiectul este destinat, în special, firmelor mari care fie conduc la obţinerea de produse, servicii sau tehnologii inovative, fie includ o componentă IT&C de minimum 20% din valoarea planului de investiţii.

Una dintre companiile care ar putea beneficia de acest ajutor de stat este IBM, care, potrivit unor informaţii provenite neoficial din cadrul ministerelor, are în vedere crearea unui centru de servicii cu peste 3.000 de angajaţi. Informaţia a fost dezvăluită iniţial de fostul ministru al comunicaţiilor Valerian Vreme.

Compania IBM nu a confirmat până acum aceste informaţii, şi - în aceste condiţii - nu a precizat nici dacă are în vedere să aplice la această schemă de ajutor de stat. Oficialii companiei au evitat şi ieri să confirme sau să infirme aceste informaţii.

"IBM apreciază iniţiativele guvernului de susţinere a dezvoltării de capabilităţi şi a creşterii sectorului IT în România. România este o sursă importantă de specialişti pentru IBM. O serie de centre internaţionale de livrare servicii IT îşi desfăşoară activitatea în România alături de organizaţia noastră locală de vânzări şi distribuţie. Nu putem face comentarii referitoare la zvonurile şi speculaţiile despre posibile investiţii sau angajări în viitor", a spus Bogdan Balaci, directorul general al IBM România.

Mihai Tudor, fostul şef al IBM pentru Europa de Sud- Est şi un susţinător al proiectului de oferire de ajutoare de stat pentru firmele mari, spune că hotărârea guvernului este foarte importantă pentru atragerea investiţiilor străine în România.

"Actualmente se vehiculează sume uriaşe în industria de centre de servicii partajate în general şi în tehnologia informatică în mod special. Dacă România nu se înscrie în acest proces cu voinţă şi initiaţivă, alte ţări din regiune vor beneficia de avantajul competitiv economic oferit de o astfel de piaţă în continuă creştere", a spus Tudor, care a lucrat timp de 18 ani în cadrul IBM, unde ultima poziţie ocupată a fost aceea de director al IBM pe Europa de Sud-Est. În opinia sa, acest proiect nu creează o competiţie între firmele multinaţionale şi firmele româneşti de software, pentru că este conceput să atragă marile firme globale informatice, care în acest moment activează cu preponderenţă în alte ţări din regiune - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia - în a-şi extinde activităţile din România.

Motivele pentru care firmele vor să se extindă în România îl reprezintă, pe lângă potenţialul românesc de specialişti cu pregătire în informatică, cunoştinţele de limbi străine şi ataşamentul cultural faţă de Europa.

"Firmele româneşti de software au o oportunitate extraordinară în condiţiile în care cererea pe piaţă (nu numai de specialişti, ci şi de proiecte) va creşte. În plus, depinde de ele şi de nivelul de abilitate antreprenorială al echipelor de management să exploateze situaţia, prin creştere accelerată a investiţiilor în direcţia atragerii şi calificării personalului necesar", a mai spus Tudor.

În opinia lui Sorin Găvănescu, CEO al firmei locale de software IT Six Global Services, pachetul de măsuri aprobate de Guvern arată că sectorul IT a devenit mai vizibil.

"Măsura este bună, pentru că stimulează dezvoltarea sectorului IT şi arată faptul că s-a observat că sectorul IT este unul dintre putinele domenii din România în care s-au făcut angajări continuu, inclusiv în perioada crizei. Apreciem implicarea ANIS în această inţiativă. Chiar dacă schema de ajutor de stat favorizează evident firmele mari, şi în special multinaţionalele, locurile de muncă nou- create vor fi în România. O posibilă completare a acestei legi ar fi că sprijinul să fie extins pentru orice loc de muncă nou creat în IT. Astfel ar fi sprijinite şi firmele româneşti, în marea lor majoritate mici şi mijlocii, care sunt motorul economiei pentru că formează talente şi creează locuri de muncă noi", a spus Găvănescu, care conduce o companie cu afaceri de 2 milioane de euro anul trecut.

Pe de altă parte parte, în toamna acestui an, firmele de software locale vor începe discuţiile pentru acordarea de ajutoare de stat pentru firmele mici de software şi start-up-uri în industria IT.

"După discuţiile purtate cu reprezentanţii ministerului de Finanaţe, am reuşit să reducem pragul de 300 de joburi nou- create la 200, care trebuie menţinute pentru o perioadă de cinci ani şi care urmează să fie create într-o perioadă de trei ani (nu un an, cum se specifica în varianta proiectului postat pe site-ul ministerului de Finanţe - n.red.). Din toamnă, vom discuta despre un pachet de ajutoare de stat pentru IMM-uri", a spus Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

În opinia lui Mihai Tudor, decizia Guvernului trebuie dublată de măsuri imediate la nivelul Ministerului Educaţiei pentru crearea profilelor, a curiculei şi calificărilor necesare. De asemenea, şi Ministerul Muncii are responsabilitatea de a crea mecanismul corect de recalificări la nivelul forţei de muncă.

"Există un mecanism al pieţei libere care funcţionează în România şi nu cred că ar trebui să ne facem probleme legate de migrarea forţei de muncă de la firmele de software la firmele multinaţionale. Aceasta deoarece măsura nu va conduce şi la o creştere a salarizării (un astfel de comportament nu este în profilul firmelor globale într-o situaţie similară, pentru o astfel de activitate)", conchide Tudor, fostul şef al IBM.

În ce sectoare activează firmele care pot lua ajutor de stat:

- Industria prelucrătoare (cu excepţia firmelor care lucrează în domeniul fabricării băuturilor şi a produselor din tutun)

- Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

- Activităţi de editare produse software

- Telecomunicaţii

- Activităţi de servicii în IT

- Activităţi de servicii informatice

- Cercetare-dezvoltare