Măsurile fiscale anunţate de Guvern sunt binevenite pentru mediul de afaceri, dar nu suficiente

Măsurile fiscale anunţate de Guvern ajută mediul de afaceri, dar nu sunt suficiente, şi este necesară mai multă predictibilitate, spun oamenii de afaceri. La rândul lor, consultanţii fiscali susţin că facilităţile sunt binevenite, dar recomandă norme clare de aplicare şi reducerea birocraţiei, precum şi reducerea contribuţiilor sociale.

Cele mai importante măsuri de relaxare fiscală anunţate de primul-ministru Victor Ponta şi de ministrul de finanţe Florin Georgescu sunt plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei - pentru firme cu afaceri de până în 500.000 de euro, scutirea companiilor de la plata penalităţilor aferente - dacă achită obligaţiile principale şi dobânzile între 1 septembrie - 31 decembrie 2012, scutirea de la plata contribuţiilor sociale, timp de un an, pentru firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani şi majorarea plafonului de deductibilitate a cheltuielilor de la 20% la 50% pentru investiţiile în domeniul cercetării-dezvoltării.

"Toate aceste măsuri ajută mediul de afaceri, dar sunt minore şi nu sunt suficiente. În plus, mediul de afaceri nu cred că ar avea nevoie în primul rând de relaxarea fiscală, ci de predictibilitate. Guvernul ar trebui să plece mai mult urechea la mediul de afaceri. Până la urmă noi (mediul de afaceri - n. red.) suntem clienţi deoarece generăm plusvaloare şi ar trebui să fim trataţi ca atare", a comentat Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, filiala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

În mediul de business este derută deoarece nimeni nu ştie în ce direcţie merge leul şi impresia generală este că deciziile se iau în grabă, mai spune Furir. El consideră că nu este corect pentru firmele care au făcut eforturi şi şi-au plătit obligaţiile bugetare ca altele acum să fie scutite de la plata penalităţilor.

La rândul lui, omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de aproape 34 de milioane de euro anul trecut, spune că măsura prin care firmele cu datorii bugetare vor fi scutite la plata penalităţilor dacă achită obligaţia principală şi dobânzile în ultimele patru luni ale anului se poate dovedi discriminatorie.

"Nu este corect şi moral ca unii să plă­tească la timp, întotdeauna, şi alţii să beneficieze de scutiri şi ajutoare. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, guvernul face un lucru bun, pentru că face rost de cash", a spus omul de afaceri Marcel Bărbuţ.

El a arătat că prin situaţii similare trec şi firmele care încearcă să-şi echilibreze cash-flow-ul. "Vă dau un exemplu: aveam de încasat o factură de 550.000 de lei de acum 2-3 ani de la un client, la care penalităţile ajunseseră la peste un milion de lei. Clientul respectiv a adus un mediator, după ce am negociat, m-a întrebat ce prefer, să primim cei 550.000 de lei sau să intre clientul respectiv în insolvenţă şi să nu primim nimic. Am ales să primesc cei 550.000 de lei şi după 2 săptămâni am primit banii şi am fost fericit. Acelaşi lucru încearcă şi guvernul să facă, să obţină cash", a mai spus Bărbuţ.

Legat de măsura prin care plata TVA-ului ar urma să se facă la încasarea facturii şi nu la emiterea acesteia pentru companiile cu cifra de afaceri de până în 500.000 de euro, antreprenorul orădean spune că aceasta este corectă, dar că normal ar fi ca toate firmele să beneficieze de o asemenea măsură. "Suntem curioşi ce mecanism va avea guvernul pentru a identifica ce firme se încadrează în acest plafon de 500.000 de euro, pentru că la Ministerul Finanţelor apar informaţii privind cifra de afaceri din urmă cu un an, iar pentru anul în curs nu ai de unde să ştii dacă a crescut sau nu peste acest prag", a explicat Bărbuţ.

Omul de afaceri orădean a propus de asemenea ca aceia care emit cecuri şi bilete la ordin şi nu plătesc să fie "pedepsiţi" într-o anumită măsură: "Să existe o închisoare a datornicilor, cine are de dat 100 de lei ia o zi de închisoare. Cu siguranţă atunci toţi vor găsi o modalitate prin care să plătească".

În ceea ce priveşte facilitatea fiscală pentru firmele care angajează şomeri sub 25 de ani sau peste 55 de ani, Corina Mindoiu, tax manager, Human Capital Global Mobility Ernst & Young, spune că este foarte important ca procedura de urmat de către contribuabili pentru a obţine această facilitate să nu fie anevoioasă. "Am văzut cazuri când contribuabilii au renunţat în a solicita facilităţi similare deoarece lista de documente ce trebuia depusă era lungă şi procesul în sine dura foarte mult."

Creşterea plafonului de deducere suplimentară pentru cheltuielile din domeniul cercetării-dezvoltării este în mod cert o măsură benefică pentru mediul de afaceri, însă această creştere a plafonului ar trebui, totuşi, să fie acompaniată de clarificarea aplicabilităţii acestei măsuri, întrucât în prezent există incertitudini cu privire la cheltuielile pentru care se poate aplica această facilitate, afirmă Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax.

Cum comentează consultanţii măsurile fiscale

• Firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani nu vor plăti pentru aceştia, pentru o perioadă de un an, contribuţii de asigurări sociale, dacă persoanele astfel angajate vor fi menţinute încă un an după expirarea facilităţii. Angajatul va achita contribuţiile aferente, facilitatea fiind valabilă doar pentru angajator.

Corina Mindoiu, tax manager - Human Capital Global Mobility Ernst & Young: Această facilitate fiscală este binevenită pentru contribuabili. Însă, ceea ce contează mai mult este ca procedura de urmat de către contribuabil pentru a obţine această facilitate să nu fie anevoioasă. Am văzut cazuri când contribuabilii au renunţat în a solicita facilităţi similare deoarece lista de documente ce trebuia depusă era lungă şi procesul în sine dura foarte mult.

Adrian Stoian, senior consultant global employer services, Deloitte Tax: Măsura este una binevenită, însă nu răspunde întru totul solicitărilor mediului de afaceri pentru măsuri pe termen lung de scădere a costului cu contribuţiile sociale. Dacă facem o analiză comparativă a costului salarial, observăm că România pierde teren la capitolul contribuţii sociale, care sunt în continuare mult mai ridicate prin comparaţie cu alte ţări din regiune. De altfel, facilităţi fiscale de acest tip au mai fost şi încă sunt în vigoare, precum scutirea de la plata contribuţiei pentru şomaj aplicabilă în cazul angajării de absolvenţi de învăţământ superior sau pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi studenţilor.

Prin urmare, pentru susţinerea economiei şi a investiţiilor pe termen lung, astfel de facilităţi fiscale temporare sunt binevenite, însă România ar avea nevoie şi de măsuri cu efect pe un termen mai îndelungat, precum scăderea contribuţiilor sociale sau micşorarea plafonului aplicabil acestora.

• Plafonul de deductibilitate a cheltuielilor va creşte de la 20% la 50% în cazul investiţiilor în domeniul cercetării-dezvoltării.

Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax: Creşterea plafonului de deducere suplimentară pentru cheltuielile din domeniul cercetării-dezvoltării este în mod cert o măsură benefică pentru mediul de afaceri. Această creştere a plafonului ar trebui, totuşi, să fie acompaniată de clarificarea aplicabilităţii acestei măsuri, întrucât în prezent există incertitudini cu privire la cheltuielile pentru care se poate aplica această facilitate. În prezent, se consideră că de aceste stimulente fiscale pot beneficia doar companiile care folosesc rezultatele cercetării în folos propriu, dar considerăm că ar fi util să se prevadă că pot fi beneficiari ai deducerii suplimentare inclusiv acele companii care sunt subcontractate pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. O astfel de prevedere ar duce la un număr mai mare de companii care să aplice această facilitate, deoarece activitatea de cercetare-dezvoltare are o importanţă foarte mare în anumite domenii (ex., industria auto, farma, IT etc.), iar din motive de optimizare a costurilor această activitate se face de obicei de către companii specializate în cercetare şi dezvoltare.

Mai mult, acest lucru ar creşte atractivitatea României pentru atragerea de investiţii, în condiţiile în care multe dintre ţările din centrul Europei au prevederi fiscale mai favorabile decât România pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

• Firmele cu datorii bugetare vor fi scutite de la plata penalităţilor aferente dacă achită obligaţia principală şi dobânzile în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2012.

Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax: Dacă se va proceda la scutirea de penalităţi, considerăm că această măsură ar fi mai echitabilă dacă s-ar aplica inclusiv la plăţile obligaţiilor principale plătite cu întârziere, dar înainte de data de 1 septembrie.