Cum a ajuns Termoelectrica „regina“ profiturilor la stat trecând de la o pierdere de 100 mil. euro la un câştig de 376 mil. euro

Afacerile celor mai mari 33 de companii controlate de stat, fie că activează în domeniul energetic, al transporturilor sau al resurselor naturale, au depăşit anul trecut pragul de 10 miliarde de euro. Dacă evoluţia cifrei de afaceri nu este spectaculoasă, creşterea fiind de doar 2,5% faţă de 2010, faptul că aceste societăţi au trecut într-un singur an de la pierderile de circa 500 de milioane de euro din 2010 la profituri cumulate de aproape 300 de milioane de euro la finele lui 2011 reprezintă o surpriză. Mai mult, Termoelectrica a devenit a doua cea mai profitabilă companie din România după Petrom, terminând 2011 cu un câştig net de 376,8 mil. euro. Care sunt explicaţiile?

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că profi­turile cumulate ale celor mai mari 33 de companii de stat au ajuns anul trecut la 278,3 de milioane de euro, în creştere substanţială faţă de pierderile de 481,4 mil. euro din 2010.

În 2010, ZF a analizat 35 de companii de stat, dar pe fondul fuziunii filialelor de furnizare a energiei electrice deţinute de stat (Transilvania Sud, Transilvania Nord şi Muntenia Nord) sub umbrela companiei Electrica Furnizare anul acesta analiza cuprinde numai 33 de companii.

De departe cea mai puternică revenire dintre companiile de stat a fost înregistrată de Termoelectrica, firmă care de la pierderile de 102,5 milioane de euro din 2010 a ajuns la un profit net raportat de 376,8 milioane de euro în 2011.

Termoelectrica, producător de energie cunoscut ani de-a rândul ca fiind o gaură neagră, devine astfel a doua cea mai profitabilă companie din România după Petrom, grup petrolier controlat de austriecii de la OMV. Mai mult, Termoelectrica detronează Romgaz în clasamentul companiilor de stat în funcţie de profitul net în contextul în care câştigul producătorului de energie din 2011 a fost cu circa 55% mai mare decât cel înregistrat de producătorul de gaze naturale.

Profitul din hârtii

"Explicaţia pentru acest profit este una de natură contabilă. Anul trecut a avut loc o dare-n plată a acţiunilor Termoelectrica pentru stingerea datoriilor de la Ministerul Finanţelor", explică Florin Mârza, fost director general al Termoelectrica, omul care în prezent se ocupă de înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara, struc­tură care va combina minele viabile ale Companiei Naţionale a Huilei cu termo­centralele Deva şi Paroşeni.

Practic, Termoelectrica nu a devenit profitabilă peste noapte din activitatea ei de exploatare, ci prin intermediul unor operaţiuni financiare.

"Este un profit financiar, contabil, rezultat în urma cedării acţiunilor în contul datoriilor. Dar şi aşa este un profit. Cu toate acestea, compania este acum în lichidare voluntară, deşi este o companie curată şi pe profit", spun însă surse din Ministerul Economiei.

Seceta, bucuria termocentralelor

Alte companii care au înclinat pozitiv balanţa în ceea ce priveşte profiturile firmelor de stat au fost marile complexuri energetice din bazinul Olteniei. De exemplu, Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a ajuns anul trecut la rezultate record de la înfiinţarea din 2004 în contextul unei producţii istorice de energie electrică. Unitatea a ajuns astfel la afaceri de 361 de milioane de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2010. Cel mai important este însă că firma controlată de Ministerul Economiei a ajuns la un profit net de 13,1 milioane de euro în 2011 de la pierderi de 16,4 milioane de euro în 2010.

Situaţia este valabilă şi pentru celelalte complexuri energetice. De exemplu, Complexul Energetic Rovinari a ajuns la un profit net de 7,8 milioane de euro anul trecut de la câştigul de numai 0,1 milioane de euro din 2010.

Evoluţia pozitivă a acestor unităţi a avut loc în contextul în care seceta de anul trecut a avut un impact negativ major asupra producţiei de energie hidro, care în mod normal acoperă circa 35% din totalul producţiei de energie din România. Astfel, consumul la nivel naţional s-a bazat în proporţie covârşitoare pe termo­centralele care au funcţionat pe cărbuni. De altfel, acest lucru s-a văzut şi în rezultatul înregistrat de Societatea Naţională a Lignitului Olte­nia (SNLO), care dă cărbuni către cele trei complexuri energetice. Compania a ajuns în 2011 la afaceri de 255,5 milioane de euro, cu 19% mai mari faţă de cele din 2010, şi a înregistrat un profit net de 7,5 milioane de euro în contextul în care societatea a termina anul 2010 cu pierderi de 15 milioane de euro.

De anul acesta, Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova alături de SNLO formează o singură companie, Complexul Energetic Oltenia. Această nouă societate, care are un business de circa un miliard de euro, 20.000 de angajaţi şi acoperă peste 30% din producţia de energie a României, ar urma să fie scoasă la vânzare de statul român.

Clasicii pierzători

În timp ce termocentralele au avut un an de graţie, Hidroelectrica, firmă care în 2010 ajungea la un profit de aproape 70 de milioane de euro pe fondul unui an extrem de bun din punctul de vedere al precipitaţiilor, a înregistrat anul trecut un profit net de numai 1,5 milioane de euro pentru ca pe 20 iunie să intre în insolvenţă. Problema este că şi anul acesta este extrem de complicat pentru Hidroelectrica, firma cerând pentru al doilea an consecutiv activarea clauzelor de forţă majoră din contractele directe din cauza secetei.

Un alt factor care a avut probabil o contribuţie la îmbunătăţirea rezultatelor companiilor de stat sunt şi concedierile făcute. Dacă în 2010 numărul de angajaţi ai celor mai mari 35 de companii de stat era de 211.345, la finalul anului trecut în aceleaşi structuri rămăseseră puţin peste 200.000 de salariaţi. În timp ce multe dintre firmele din sectorul energetic au avut o evoluţie pozitivă anul tre­cut, altele au continuat acelaşi drum al pier­derilor substan­ţiale. Regia autonomă RADET a terminat anul 2011 cu pierderi de 213,4 milioane de euro, după ce în 2010 avea în conturi un profit de 6 milioane de euro. CFR continuă să fie în topul companiilor de stat cu pierderi înregistrând anul trecut un minus de 167 de milioane de euro. Cifra este totuşi mult redusă faţă de nivelul de 307,4 mil. euro înregistrat în 2010. Compania Naţională a Huilei, Oltchim, Tarom, Poşta Română, CFR Marfă şi Societatea Naţională de Radio­comunicaţii au făcut din nou parte din lotul companiilor cu pierderi în 2011, continuând astfel tradiţia din 2010.