Semne bune şi rele din economie în luna mai. Analiştii cred că al doilea trimestru a readus creşterea

Dinamica pozitivă a comerţului în primele două luni din T2, dar şi contribuţia favorabilă a agriculturii şi construcţiilor, şi posibil a industriei, ar urma să conducă la cea mai mare creştere economică din acest an, după cum indică unii analişti, după ce în primul trimestru economia a reintrat în recesiune.

Cel mai important indicator al consumului populaţiei - comerţul cu amănuntul - a înregistrat în luna mai o creştere de 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Or, consumul este şansa pentru ca economia României să rămână în teritoriul pozitiv în acest an, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta PIB-ul ca în anii trecuţi, din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti.

Semnale pozitive au venit şi din zona construcţiilor, care au crescut cu 16,5% faţă de mai 2011.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit în luna mai în teritoriul negativ, coborând cu 0,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după creşterea surprinzătoare de 2,6% din aprilie. Analiştii au anticipat că există şanse ca producţia industrială să fie mai puternică în al doilea trimestru după evoluţia nefavorabilă din primele trei luni ale anului.

Însă, pe ansamblul acestui an industria, unul dintre principalele motoare ale economiei, va avea o contribuţie mai slabă la PIB, conform celor mai multe estimări, având în vedere slăbirea cererii externe pe fondul problemei datoriilor suverane cu care se confruntă Europa.

Exporturile au reuşit să rămână în mai în teritoriul pozitiv pentru a doua lună consecutiv. Unul dintre "mo­toa­rele" din spatele creşterii livrărilor în străinătate în luna mai a fost avansul de 5,1% al exporturilor în ţările din afara Uniunii Europene. După trei luni de scădere continuă a exporturilor în interiorul blocului comunitar, în mai s-a înregistrat şi o creştere de 3,4% pe acest segment, comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut. Nu este clar dacă rezultatele pot fi interpretate ca o creştere a cererii externe, având în ve­de­re că exportatorii au contracte pe termen lung şi plusul poate fi explicat şi prin livrările restante din februarie şi martie.

Pe de altă parte, din domeniul energetic veştile nu sunt bune. Consumul de energie electrică, un indicator a cărui evoluţie dă semnale despre modul în care merge economia, a înregistrat o scădere de 1,8%.

Tensiune în sectorul financiar

Luna mai a fost una dintre cele mai dificile pentru moneda naţională după o lungă perioadă de stabilitate. Deprecierea a venit pe fondul schimbării guvernului, dar şi al îngrijorărilor că Grecia va părăsi zona euro. Ulterior, presiunile de depreciere au fost alimentate şi de tensiunile de pe scena politică.

Oamenii de afaceri anticipează deja că deprecierea leului va scumpi importurile şi va antrena scăderea consumului, ceea ce va încetini creşterea economică şi aşa firavă.

Bancherii au scumpit în luna mai creditele în lei şi euro pentru firme pentru a-şi menţine marjele de câştig în contextul în care resursele de la băncile-mamă, dar şi de pe piaţa locală sunt mai puţine şi mai scumpe. Creditele pentru populaţie au fost mai ieftine datorită promoţiilor aruncate pe piaţă de unele bănci.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în mai la un nou minim istoric, de 1,79%. Dar analiştii anticipează pentru a doua parte a anului reluarea creşterii preţurilor, adică inversarea trendului dezinflaţionist, o influenţă urmând să aibă şi producţia agricolă mai slabă faţă de cea din 2011, precum şi ajustarea unor preţuri administrate şi creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale. Însă cel mai probabil presiunile inflaţioniste se vor menţine la un nivel moderat, pe fondul unei creşteri a PIB net inferioare potenţialului real de creştere al economiei româneşti.

• Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit în luna mai în teritoriul negativ, coborând cu 0,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după creşterea surprinzătoare de 2,6% din aprilie. Informaţiile vin după ce săptămâna trecută Institutul de Statistică a anunţat că în luna mai comenzile noi din industrie pe piaţa internă şi externă au înregistrat o creştere de 3,7% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, în timp ce afacerile din industrie s-au majorat cu 7,1%. Pe primele cinci luni din acest an, producţia industrială a înregistrat o creştere de 0,4%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată. Analiştii au anticipat că există şanse ca producţia industrială să fie mai puternică în al doilea trimestru după evoluţia nefavorabilă din primele trei luni ale anului. Totuşi, pe ansamblul acestui an industria, unul dintre principalele motoare ale economiei, va avea o contribuţie mai slabă la PIB, conform celor mai multe estimări, având în vedere slăbirea cererii externe pe fondul problemei datoriilor suverane cu care se confruntă Europa.
  

• Companiile româneşti au făcut în luna mai exporturi de 4 mld. euro, în creştere cu 3,9% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, potrivit estimărilor Institutului de Statistică. Este a doua lună în care exporturile sunt în teritoriul pozitiv, după ce în februarie şi martie a fost dezastru din punct de vedere logistic, din cauza vremii proaste. Nu este clar dacă rezultatele pot fi interpretate ca o creştere a cererii externe, având în vedere că exportatorii au contracte pe termen lung şi plusul poate fi explicat şi prin livrările restante din februarie şi martie. Unul dintre "motoarele" din spatele creşterii livrărilor în străinătate în luna mai a fost avansul de 5,1% al exporturilor în ţările din afara Uniunii Europene. Importurile au totalizat în luna mai 4,95 mld. euro, în scădere cu 1,9% faţă de mai 2011. Pe ansamblul primelor cinci luni din acest an exporturile au crescut cu 1,5%, la 18,5 mld. euro, în timp ce importurile au urcat cu 0,5%, până la 22 mld. euro. România a înregistrat în perioada ianuarie - mai un deficit comercial de 3,5 mld. euro, cu 77,8 mil. euro sub nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut.

• Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale încurajatoare în acest an, ajungând în luna mai la o creştere de 5,6% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut. Comerţul a revenit în teritoriul pozitiv în ultimul trimestru al anului trecut, după aproape doi ani de declin, şi de atunci a înregistrat creşteri neîntrerupte. În primele cinci luni ale anului cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia vânzărilor de autovehicule şi motociclete, a crescut faţă de aceeaşi perioadă din 2011 atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, cu 4,1%, respectiv cu 4,6%. Retailerii vorbesc de o creştere a numărului de clienţi şi a numărului de vizite în supermarketuri, vremea favorabilă având un impact pozitiv asupra consumului.

• Bancherii au scumpit în luna mai creditele în lei şi euro pentru firme pentru a-şi menţine marjele de câştig în contextul în care resursele de la băncile-mamă, dar şi de pe piaţa locală sunt mai puţine şi mai scumpe. Creditele pentru populaţie au fost mai ieftine datorită promoţiilor aruncate pe piaţă de unele bănci. Dobânda medie la creditele noi în lei acordate firmelor a crescut cu o jumătate de punct procentual în luna mai, până la 9,3% pe an, tensiunile de pe pieţele externe şi instabilitatea politică întrerupând o perioadă de trei luni consecutive în care costul creditelor s-a diminuat cu un punct procentual. La euro, creşterea dobânzilor a fost mai redusă, de 0,1 puncte, până la 5,4% pe an. Creşterea costului împrumuturilor acordate companiilor vine în contextul în care bancherii afirmau că cererea de credite pe acest segment de piaţă este în creştere începând de anul trecut. Pe segmentul persoanelor fizice activitatea de creditare a rămas însă anemică, în ciuda scăderii dobânzilor de la începutul acestui an. Soldul creditelor a variat în jurul pragului de 105 miliarde de lei.
  

• Rata anuală a inflaţiei şi-a reluat ascensiunea şi a urcat în iunie la 2,04%, după o perioadă în care a atins minim istoric după minim istoric. Inflaţia anuală coborâse în mai la 1,79%. În iunie, preţurile de consum au înregistrat o scădere de 0,04% faţă de luna mai. Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în iunie cu 0,93%, cele ale mărfurilor nealimentare au urcat cu 2,96%, în timp ce tarifele serviciilor s-au majorat cu 5,77% faţă de aceeaşi lună din 2011. Cea mai mare creştere a preţurilor la alimente, de 6,5%, s-a înregistrat în luna iunie la fructele proaspete, iar cea mai mare scădere, de 20,5%, a fost la cartofi. Analiştii anticipează pentru a doua parte a anului reluarea creşterii preţurilor, adică inversarea trendului dezinflaţionist, o influenţă urmând să aibă şi producţia agricolă mai slabă faţă de cea din 2011, precum şi ajustarea unor preţuri administrate şi creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale. Însă, cel mai probabil, presiunile inflaţioniste se vor menţine la un nivel moderat, pe fondul unei creşteri a PIB net inferioare potenţialului real de creştere al economiei româneşti. BNR prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 3,2%, iar ţinta este de 3%, cu interval de variaţie de plus/minus un punct procentual. Estimările Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România indică o rată anuală a inflaţiei de 3,7% la sfârşitul anului.

• Luna mai a fost una dintre cele mai dificile pentru cursul valutar. Deprecierea leului a venit pe fondul schimbării guvernului, dar şi al îngrijorărilor că Grecia va părăsi zona euro. Deprecierea din luna mai a fost de aproximativ 1,5% comparativ cu luna aprilie, iar faţă de sfârşitul anului 2011 deprecierea leului faţă de euro cumula 3,3%. Faţă de moneda americană, leul cumula în luna mai o depreciere de 7,6%. În iunie presiunea pe leu a continuat, fiind alimentată în principal de tensiunile de pe pieţele externe generate de criza datoriilor suverane din zona euro. Cotaţiile pe piaţa interbancară au depăşit în iunie pragul de 4,47 lei/euro, alimentate şi de tensiunile de pe scena politică. Cursul oficial nu a depăşit însă acest nivel în iunie, dealerii afirmând că leul a fost susţinut în mod constant de BNR prin intervenţii indirecte pe piaţa valutară. Scandalul de pe scena politică internă care a culminat în iulie cu suspendarea de către Parlament a preşedintelui Traian Băsescu şi trimiterea demiterii lui către votul populaţiei a ridicat cursul de schimb până la 4,54 de lei pentru un euro pe piaţa interbancară şi rata de referinţă a urcat la 4,5275 lei/euro. Creşterea cursului a mărit factura populaţiei şi companiilor cu împrumuturi în valută.Oamenii de afaceri anticipează deja că deprecierea leului va scumpi importurile şi va antrena scăderea consumului, ceea ce va încetini creşterea economică şi aşa firavă. Dacă faţă de euro deprecierea leului în acest an cumulează circa 5%, faţă de dolar scăderea monedei naţionale este mai consistentă, totalizând aproximativ 10%.