„Suntem în două Românii. Problemele lor nu mai sunt şi ale noastre. Tot ceea ce îi interesează este să ajungă la butoane“

Gabriel Biriş este categoric: "De când a ajuns la butoane, actualul guvern nu a făcut nimic-nimic. Nu a făcut nimic pentru economie, pentru combaterea evaziunii fiscale, pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene. Trăim în două Românii. Problemele lor nu mai sunt şi ale noastre.

Coaliţia de guvernământ şi Guvernul şi-au petrecut întreaga zi de ieri încercând să-şi adjudece toate poziţiile cheie în stat - Avocatul Poporului, şefia Parlamentului şi pregătesc controlul asupra Curţii Con­stituţionale.

Timid, premierul a venit în Parlament să explice ce a făcut el la summit-ul crucial al UE de săptămâna trecută. Dar nimeni nu l-a ascultat, pentru că, în vacarmul politic, nu a mai fost timp de aşa ceva, nu a mai fost timp de România şi de economia ei.

Reacţia lui Biriş nu diferă cu nimic de cea a lui Silviu Hotăran, fostul şef al operaţiunilor Microsoft în România, actualmente director al GKTI Semper Human (firmă de training), care într-o discuţie cu ZF afirma: "Două luni nu sunt esenţiale pentru a face diferenţa, dar sunt esenţiale pentru ce semnale dai. Acest guvern nu face nici măcar declaraţii de intenţie".

Şi nu diferă cu nimic de opiniile economistului Aurelian Dochia care crede că, în afară de a continua programul cu FMI, Cabinetul Ponta "nu a făcut nimic pentru economie".

Dacă astfel de oameni nu văd nimic coerent din partea Guvernului, pe zona economică, atunci ce vede Guvernul? Şi pe ce se susţine o afirmaţie a premierului Victor Ponta care spune, cum a făcut-o luni, adresându-se ministrului economiei Daniel Chiţoiu: "O să vă rog şi public joi (mâine - n.n.) să explicaţi mediului de afaceri cum ne mişcăm, nu cum stăm, în ceea ce priveşte obligaţiile noastre faţă de vânzarea pachetelor minoritare, de managementul privat şi de toate celelalte măsuri pe care ni le-am asumat şi pe care nu le mai amânăm, chiar le facem".

Premierul Victor Ponta a anunţat că va avea mâine o întâlnire cu membrii Consiliului Economic Consultativ.

Consiliul Economic Consultativ este un grup de antreprenori, oameni de afaceri, şefi de companii locale, toţi experţi pe domeniile lor, constituit în timpul mandatului premierului Mihai Răzvan Ungureanu, care ar fi urmat să-i ofere acestuia sfaturi şi expertiză în privinţa deciziilor pe care ar urma să le ia în domeniul economic.

El nu s-a desfiinţat după căderea Gu­vernului Ungureanu, a continuat să lucreze, iar coordonatorul acestui grup, Ionel Blănculescu, afirmă că va pune la dispoziţia noului prim-ministru rezultatele muncii de până acum (ele nu sunt publice, pentru că aşa s-a convenit iniţial).

Ponta a declarat că doreşte să continue colaborarea cu această structură, dar joi este pentru prima dată de la preluarea mandatul când va exista şi o întâlnire.

Blănculescu opinează că nu a existat până în prezent o întâlnire din cauză că premierul nu a dorit să amestece mediul de afaceri în campania electorală şi că Victor Ponta va fi conectat în domeniul de net în care lucrează Consiliul pentru a avea acces direct la schimbul de opinii şi soluţii dintre membrii grupului.

Între soluţiile care îi vor fi transmise premierului se numără aceea a reindustrializării sau îi vor fi oferite explicaţii despre modelul polonez de succes în atragerea de fonduri europene.

Gabriel Biriş, care, ca şi Silviu Hotăran, face parte din acest Consiliu, arată însă că nu a primit nicio invitaţie de participare şi că i se pare ciudat să afle din diverse locuri despre o astfel de întâlnire. De asemenea, el susţine că, dacă va exista un dialog, acesta trebuie să aibă loc direct cu primul-ministru şi nu cu alţi miniştri - aluzie la îndemnul lui Ponta adresat lui Chiţoiu de a explica mediului de business cum stau lucrurile.

Blănculescu admite că, în economie, încep să apară semnale de alertare, cum ar fi acela că şomajul a început să crească (cu 0,3% în această lună - n.n.), că la nivelul oamenilor de afaceri nemulţumirile încep să crească. El crede că anunţul premierului privind o întâlnire cu Consiliul a fost făcut şi la presiunea presei de business.

O revenire a Guvernului la agenda proprie, aceea care îl obligă ca, în primul rând, să se ocupe de administrare şi de economie şi nu de scandalul politic, este o urgenţă pentru oamenii de afaceri.

Şomajul a crescut în iunie la 7,7%, cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna anterioară. Fondurile europene, esenţiale pentru creşterea economică în lipsa investiţiilor străine, sunt pe punctul de a fi întrerupte, iar datele arată că Europa vă rămâne în recesiune sau va stagna.

Economia s-a aflat în primul trimestru al anului în recesiune tehnică, chiar dacă de mică amploare. O revenire trebuie să se petreacă în T2 şi T3, susţinută, ca şi anul trecut, de un an agricol bun. Dar avansul va fi mult mai modest decât în 2011, când am avut o creştere economică de 2,5%. El se va limita undeva la 1,5%. O astfel de creştere este insuficientă pentru a se vedea în creşterea afacerilor, în bunăstarea oamenilor, iar teama continuă să fie cea care dictează deciziile.

Investiţiile străine sunt la cel mai jos nivel al lor din ultimii 10 ani (doar 425 mil. euro în primul trimestru, în scădere faţă de valoarea de 444 mil. euro din aceeaşi perioadă a anului trecut, când, din nou, investiţiile străine au scăzut cu peste 12%).

Din partea fondurilor europene, care ar fi trebuit să suplinească această lipsă a investiţiilor străine directe, să împingă economia înainte, nu vin semne bune, dimpotrivă: începând de la 1 iulie, România nu mai trimite către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe opera­ţionale până la o dată care urmează să fie decisă, interval în care Executivul comunitar va analiza dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finalul anului trecut.

Alte avertizări vin din exterior. Agenţia americană de rating Moody's a anunţat, recent, revizuirea la negativ a perspectivei de rating, ceea ce înseamnă o posibilă scădere a notei, adică majorarea dobânzilor la care se împrumută România.

Care este reacţia Guvernului la aceste semnale de alarmă? Certuri politice, încercarea de a controla toate instituţiile pentru că, după cum spune Biriş, "problemele lor nu mai sunt şi ale noastre".

La nivel declarativ premierul admite: "Sunt probleme foarte grave în toată Europa. România deocamdată a primit aceleaşi rating-uri de ţară. Deocamdată, se încadrează în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat pe plan internaţional, dar eforturile sunt foarte mari (…) Dacă nu dăm nişte noi semnale către mediul de afaceri, va fi foarte greu de menţinut aceste ţinte pe care ni le-am stabilit", a mai spus premierul miniştrilor.

Dar, la nivel practic, nimic nu arată că ar exista o îngrijorare.

Planul USL de preluare totală a puterii şi răsturnare a preşedintelui Traian Băsescu

• Antonescu, preşedinte interimar al României dacă Băsescu va fi suspendat. Ponta s-a spălat pe mâini

Premierul Victor Ponta s-a spălat pe mâini de tot ce s-a întâmplat ieri în Parlament, susţinând că nu Guvernul a cerut revocarea Avocatului Poporului sau a preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. Premierul s-a mirat: "Eu ? Eu, ca prim-ministru, am depus doar cererea de a mă adresa Parlamentului. (…) Este treaba Parlamentului, nu a Guvernului".

Premierul s-a mirat încă o dată când a fost întrebat de schimbările preconizate de la Curtea Constituţională: "Cum o să schimbe Guvernul judecătorii de la Curtea Constituţională, ce este nebunia asta?".

Premierul a arătat o îngrijorare regizată, afirmând că a arătat că "îi este teamă că bătăliile politice nu vor înceta".

Celălalt copreşedinte al USL, Crin Antonescu, a fost mult mai lipsit de inhibiţii. Întrebat, înainde de a ajunge preşedinte al Senatului dacă este pregătit să preia această funcţie, după schimbarea lui Blaga, Antonescu a răspuns: "Da".

Cu o zi înainte el dezvăluise o parte a planului care a început să fie pus în derulare ieri. În această săptămână, a arătat el, USL ar putea depune şi chiar vota cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.

• Revocarea Avocatului Poporului - punct bifat

Avocatul Poporului Gheorghe Iancu (foto 60 de ani), a fost revocat din funcţie de Parlament, fiind acuzat de USL de partizanat politic, întrucât ar fi sesizat Curtea Constituţională pe aspecte care nu ţin de drepturile omului, dar care au ajutat PDL. În fruntea instituţiei Avocatului Poporului a fost instalat un om al USL, Valer Dorneanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PSD.

• Schimbarea lui Blaga - punct bifat

Plenul Senatului l-a schimbat din funcţie pe preşedintele acestui for, Vasile Blaga (PDL) cu Crin Antonescu (PNL). Preşedintele Senatului este al doilea om în stat şi îi ţine locul preşedintelui ţării atâtă vreme cât el este suspendat din funcţie de Parlament - până la demiterea sau reinstalarea sa în funcţie, potrivit rezulatului referendumului ce trebuie organizat în 30 de zile după suspendare.

• Schimbarea Robertei Anastase

Camera Deputaţilor discuta aseară schimbarea din funcţie a preşedintei Camerei Deputaţilor Roberta Anastase (PDL). Camera Deputaţilor este cameră decizională pentru majoritatea actelor normative care ţin de funcţionarea administraţiei şi a economiei. Valeriu Zgonea, liderul deputaţilor PSD, va fi numit preşedinte al Camerei după revocarea din funcţie a Robertei Anastase.

• Schimbarea Curţii Constituţionale

USL vrea să-i revoce pe mai mulţi judecători ai Curţii Constituţionale pe care îi acuză că joacă de partea PDL. Potrivit Constituţiei, judecătorii Curţii sunt inamovibili (nu pot fi revocaţi), dar USL îi acuză pe unii dintre ei că sunt în stare de incompatibilitate. Curtea Constituţională nu se va mai putea pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului, aşadar, nu va mai decide dacă suspendarea preşedintelui ţării a fost sau nu constituţională. Oficial USL neagă acest scenariu.

• Suspendarea şi demiterea preşedintelui

Ar urma să se petreacă în această săptămână, întrucât USL ar avea, în această etapă, toate pârghiile şi nicio instituţie nu-i mai poate cenzura deciziile. USL mizează pe faptul că populaţia este furioasă pe fosta guvernare şi va decide, la referendum, demiterea preşedintelui. USL a schimbat legea referendumului, astfel că preşedintele poate fi demis cu votul a jumătate plus unul din numărul celor care vin la vot şi nu cu jumătate plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale.

Ponta: Preşedintele nu decide singur viitorul european al României

Premierul Victor Ponta a mers ieri în faţa Parlamentului să explice ce a făcut săptămâna trecută la Consiliul European, dar zgomotul politic a acoperit toate explicaţiile sale.

Premierul s-a referit la cedarea de suveranitate pe care ar trebui să o accepte statele membre ale UE în lumina noilor decizii, dar a pus acest aspect în relaţie cu situaţia internă.

El a arătat că nu o singură instituţie, precum Preşedinţia, poate decide asupra viitorului european al României şi a susţinut că, în perioada anterioară, parlamentarii au aflat că România susţine Tratatul fiscal al UE fără să fie consultaţi în prealabil.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că este pentru prima dată după revoluţie când un premier îşi asumă atribuţii ale preşedintelui fără a avea mandat şi că la reuniunea Consiliului European se discută despre cedarea de suveranitate de către ţările membre pentru a facilita ulterior procesul de integrare europeană, iar articolul 80 al Constituţiei indică clar faptul că chestiunile vizate de suveranitate sunt atribuite preşedintelui României. Alexandru Moise