Cel mai mare broker şi-a triplat afacerile, dar spune că viitorul bursei locale rămâne incert

Swiss Capital, cea mai mare firmă de brokeraj de pe bursa locală, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 18,5 mil. lei (4,36 mil. euro), de trei ori mai mare decât în 2010, după ce managerii au preluat societatea de la grupul belgian KBC.

Creşterea afacerilor a fost susţinută în primul rând de majorarea de 3,8 ori a tranzacţiilor cu acţiuni intermediate pe bursa de la Bucureşti, unde Swiss Capital a ajuns anul trecut la o cotă de piaţă de aproape 25%, după ce a reuşit să ia o felie importantă din tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP).

Totuşi, managerii Swiss Capital sunt nemulţumiţi de cadrul legislativ şi operaţional care frânează dezvoltarea pieţei de capital şi face ca viitorul să fie incert chiar şi pentru cel mai mare broker de pe bursă.

"Am investit foarte mult în afacere, atât în oameni noi, cât şi în infrastructura de tranzacţionare. Am reuşit să atragem foarte mulţi clienţi mari atât locali, cât şi internaţionali. Tranzacţionăm pe orice piaţă din lume. În 2012 am reuşit şi câteva tranzacţii importante, cum ar fi Transelectrica, dar am intermediat şi câteva achiziţii de companii mari, atât listate, cât şi nelistate. Lucrăm şi la proiectul TAROM, unde sperăm să atragem interesul investitorilor în ciuda sectorului dificil", spune Bogdan Juravle, directorul general al Swiss Capital, cel care a preluat anul trecut 48% din acţiunile firmei de brokeraj. Juravle este unul dintre cei mai puternici brokeri de pe bursa locală. El şi-a început cariera la ING şi a adus în România investitori străini importanţi, precum Julius Baer (Artio). Împreună cu Sorin Apostol, fondatorul Swiss Capital, el a cumpărat anul trecut firma de brokeraj de la grupul belgian KBC, care intrase în România în 2007.

Aducând oameni noi, el a crescut businessul până la un nivel la care acesta a devenit profitabil. Astfel, Swiss Capital a raportat anul trecut un profit net de aproape 6 mil. lei, cu 130% mai mare decât în 2010, şi un profit operaţional de 3,24 mil. lei (faţă de pierderi operaţionale de 3,1 mil. lei în 2010).

Asta în contextul în care brokerii care au înregistrat profit operaţional în ultimii doi ani pot fi număraţi probabil pe degetele de la o mână, multe dintre firme reuşind din comisioanele încasate să acopere doar salariile angajaţilor, nu şi celelalte cheltuieli de exploatare. Cauza o reprezintă scăderea tranzacţiilor de pe bursă, dar mai ales reducerea puternică a comisioanelor de tranzacţionare la niveluri care nu mai susţin o activitate profitabilă.

De exemplu, în cazul Swiss Capital, cifra de afaceri reprezintă doar 0,36% din tranzacţiile cu acţiuni intermediate anul trecut, dar sunt şi firme la care cifra de afaceri reprezintă între 0,2 şi 0,3% din tranzacţiile intermediate pe bursă, faţă de 0,5-1% în 2007. "În 2012 suntem încă profitabili din punct de vedere operaţional în ciuda concurenţei foarte mari. Birocraţia sistemică reuşeşte însă să menţină superficialitatea în piaţa de capital. Se vorbeşte mult de «perioada dificilă» şi «contextul internaţional», dar să nu uităm că aceste lucruri existau şi în perioada de boom, şi în perioada de criză. Pasivitatea pieţei care subvenţionează legislativ şi operaţional sectorul intermediarilor de pe bursă face ca foarte mulţi brokeri să tranzacţioneze gratis în încercarea de a avea un market share mai mare sau de a-şi demonstra existenţa. Cred că pe termen mediu aceşti brokeri vor dispărea", spune Jura­vle.

După prăbuşirea din 2008 a bursei, care a alungat investitorii locali şi străini, piaţa de brokeraj a înregistrat o contracţie puternică, iar multe firme de brokeraj şi-au închis porţile în timp ce majoritatea celor rămase au fost obligate să-şi restrângă reţelele de unităţi şi să dea oameni afară.

În final, cele mai multe firme de brokeraj au rezistat în ultimii trei ani doar datorită acţiunilor primite gratuit la Bursa de Valori Bucureşti pe care le-au putut vinde pe bursă începând din iunie 2010, dar unele şi-au epuizat şi această sursă de venit.

Şeful Swiss Capital susţine că viitorul este tot mai incert pe piaţa de capital locală din cauză că aceasta se confruntă cu o concurenţă tot mai mare din partea altor pieţe europene, care sunt mai atractive pentru investitori şi companii şi mai competitive.

"Unii emitenţi vor începe să «exploreze» un alt mediu de tranzacţionare, având în vedere că cel local nu oferă toate «ingredientele» necesare. Înţelegem aceasta iniţiativă, însă acest fapt demonstrează clar un singur lucru, autorităţile trebuie să scape de o meteahnă: «investitorii şi companiile ţin neapărat să activeze în România». România nu este la ora actuală prăjitura pe care o doreşte toată lumea. Trebuie să avem o «cofetărie» frumoasă întâi. Trebuie să facem astfel încât companiile să-şi dorească să fie tranzacţionate în România şi investitorii minoritari să fie protejaţi şi respectaţi", a conchis Juravle.