Deconstrucţia cartierului Rahova/ de Daniel Nicolescu

Utopie şi eşec urban

Între 30 mai şi 1 iulie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Foto Anexa (Calea MoŞilor 62-68)găzduieşte expoziţia "Rahova" (foto 1), a artistului ceh David Mozny. Acesta este un artist vizual care trăieşte şi lucrează în Brno, este profesor la universitatea Masaryk, facultatea de studii sociale, secţia new media. Uneori, David este VJ în cluburile locale.Din 2000, de când a început să lucreze cu imagini generate pe computer, Mozny a vizitat în repetate rânduri Bucureştiul, munca de cercetare ducând la realizarea unuia din cele mai cunoscute proiecte ale sale, "Rahova.exe_test (2008)". Proiectul se bazează pe înregistrările făcute în cartierul bucureştean Rahova - simbol al utopiei urbane şi al eşecului în legătura cu trecutul socialist al ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Video-ul realizat surprinde greşelile de producţie de masă, de simulare, imitare a componentelor arhitecturii clasice şi utilizarea lor bizară in arhitectura pre-fabricată din anii '70. Prin deconstrucţia digitală a imaginii, multiplicării şi combinării părţilor ei, Mozny recreează realitatea socialistă a acestor locuinţe şi oferă privitorului o viziune onirică, în sos apocaliptic.

Turcii învaţă româneşte şi celebrează diversitatea

Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul anunţă terminarea primului modul al cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru adulţi - 15 februarie-15 iunie 2012, urmând ca acestea să se reia din toamnă.

Miercuri, 20 iunie a.c., de la ora 18.30, au fost decernate (foto 2), la sediul ICR Istanbul, într-o atmosferă festivă diplomele de competenţă lingvistică absolvenţilor cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească de către directorul ICR Istanbul, Silvana Rachieru şi prof. Andreea Vlad, filolog şi membră a diasporei din Istanbul. În afara diplomelor oferite tuturor ceror care au îndeplinit criteriile de absolvire a cursului, au mai fost acordate câteva premii speciale cursanţilor cu activitatea cea mai intensă. La rândul lor, studenţii au oferit câte o plachetă de mulţumire organizatorilor.

După ceremonie, absolvenţii au fost invitaţi să ia parte la evenimentele organizate la Noaptea culturii europene - O noapte, 12 ţări, sub egida EUNIC Turcia, program anual destinat celebrării diversităţii culturii europene.

Descântece de blues şi cântice-n cerc la malul mării

Organizatorii Festivalului Freedom Jazz la Vama Veche (foto 3) au definitivat lista artiştilor români invitaţi să concerteze în cadrul evenimentului care va avea loc între 19-21 iulie. În cele trei zile de festival vom avea seri etno-jazz cu Corneliu Stroe & Balcanamera sau cu Romanian Power Trio Mihalache *Ţăndarică* Horja. În premieră, Marius Mihalache va prezenta la Freedom Jazz Festival proiectul I like Romania. Tot în premieră, jazz contemporan explorând teme tradiţionale într-o fuziune cu adevărat inedită: doi muzicieni cu personalităţi şi cariere diferite, pianistul Raul Kusak şi violoncelistul Adrian Naidin, prezintă un proiect original, secondaţi de Eugen Amarandei la contrabas şi Gabriel Bălaşa - percuţie. Tradiţional şi de avangardă, "Cântice'n Cerc", este unul dintre cele mai anticipate proiecte world-jazz ale începutului de an. Vom mai avea, la Vamă, experimente jazz cu Berti Barbera, Adi Tetrade Fusion Dynasty sau Marius Popp Quartet. Muzicuţă şi alte sunete pentru urechile fine cu Marcian Petrescu & Trenul de Noapte, care vor lansa în cadrul festivalului albumul Descântece de blues. Mike Godoroja & Blue Spiritvin cu blues de la începuturi, în sound acustic de kazoo, chitară slide şi voce, dar vor prezenta la Vama Veche, în primă audiţie, şi câteva piese de pe noul album Hippie cu diamante. La 30 de ani după despărţire, veterani ai jazz-rock-ului românesc - trupa Basorelief - se va reuni pentru a le cânta iubitorilor de jazz din Vama Veche.

De la Cannes şi Rotterdam la Cinema Studio

Azi, 29 iunie 2012, de la ora 20.00, la Cinema Studio vor fi proiectate trei scurtmetraje româneşti recente (foto 4), prezentate la ediţiile din acest an ale festivalurile de film de la Cannes şi Rotterdam: Orizont (scurtmetraj prezentat în secţiunea Semaine de la Critique, Cannes 2012), scenariul şi regia Paul Negoescu, Tabăra din Răzoare (scurtmetraj prezentat în secţiunea Cinefondation, Cannes 2012), scenariul şi regia Cristi Iftime şi Chefu' (Rotterdam International Film Festival 2012 - Spectrum Shorts, Rotterdam, - Vilnius International Film Festival - Kino Pavasaris 2012 - Competition, Vilnius - Indie Lisboa International Independent Film Festival, 2012, Lisabom * Onda Curta Award - Oberhausen International Short Film Festival 2012, Oberhausen, Germania), scenariul şi regia Adrian Sitaru. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Uniunea Cineaştilor din România şi Cinema Studio.

Mălăele cântă la vioara lui Ingres

În acest week-end, Vintage Pub va fi gazda unei expoziţii de caricaturi semnată Horaţiu Mălăele (foto 5). Timp de 2 zile, mai precis pe 30 iunie şi 1 iulie, cele mai reuşite caricaturi autohtone îşi vor spune povestea pe Str Smârdan, Nr. 43 într-un mod comic, ironic, semnate de penelul inconfundabil al artistului. Iubitorii de frumos pot admiră o colecţie de nuduri, grafică, caricatură, dar şi de autoportrete.

Dacă vrei să aveţi un weekend special, să aflaţi cum arată marile personalităţi româneşti în viziunea artistului, sunteţi aşteptaţi sâmbătă şi duminică să vă inspiri, să vă amuzaţi sau să reflectaţi asupra prezentului dar şi asupra trecutului în artă. Expoziţia conţine peste 20 de "carigrafii", după cum le numeşte Horaţiu Mălăele, ce au fost expuse la multe alte expoziţii naţionale şi internaţionale de grafică şi pictură.

Arta românească - ecouri iberice

În Spania s-a desfăşurat Festivalul Internaţional de fotografie PhotoEspaña, în care artiştii români selecţionaţi de curatorii festivalului au participat pentru a patra oară consecutiv, cu sprijinul ICR. Una dintre expoziţiile din cadrul PhotoEspaña 2012 este cea a artistului român Ion Grigorescu (foto 6), "Cortinele democraţiei" curatoriată de Magda Radu, într-un spaţiu central din Madrid, la Instituto Europeo de Diseño. Expoziţia a fost vernisată pe 6 iunie anul acesta. Scriind despre PhotoEspaña, importantul cotidian El Mundo dedică un întreg articol artistului român, cu o fotografie reprodusă din expoziţie. Se spune despre Ion Grigorescu că este "unul dintre cei mai importanţi artişti conceptuali din România", că "priveşte politicienii cu un pesimism total", şi, mai ales, că "este prezent în toată opera sa, mai mult decît prezent, artistul există el însuşi în operă şi se pune de-o parte sau de alta". Jurnalista spaniolă Maria Jesus Hernandez vorbeşte despre "mai mult de patruzeci de ani de muncă, instantanee, picturi, fotograme... o operă care încearcă să dizolve arta în fluxul vieţii cotidiene." Articolul este în întregime laudativ, iar faptul că un articol despre PhotoEspana într-un ziar atât de mare este dedicat în întregime unui artist român poate fi considerat un succes important.Încă din primele zile de după vernisaj, ştiri şi articole despre expoziţia "Cortinele democraţiei" au apărut în zeci de publicaţii spaniole, pe suport tradiţional sau electronice, iar una dintre lucrările semnate de Ion Grigorescu s-a aflat între primele trei imagini care au ilustrat ediţia de anul acesta a întregului festival PhotoEspaña. S-a scris despre Ion Grigorescu ca despre un "mare artist cu un limbaj propriu, care rupe convenţiile discursului despre memorie şi identitate", iar despre expoziţie ca despre o "operă de artă în sine" prin felul în care au fost alese piesele, unele realizate special pentru această expoziţie, altele anterioare, subiniindu-se tema recurentă a relaţiei dintre individ şi autoritatea politică. PhotoEspaña este un festival de fotografie care, dincolo de amploarea şi valoarea expoziţiilor, atrage timp de câteva luni atenţia presei spaniole şi internaţionale. Faptul că expoziţia lui Ion Grigorescu este în topul celor comentate, iar fotografiile sale au fost alese de jurnalişti pentru a ilustra festivalul, reprezintă cea mai bună confirmare a valorii artistului şi a inteligenţei curatoriale, fiind implicit un succes al artei contemporane româneşti în Spania.