Schiţa viitorului Uniunii Europene prevede cedarea controlului bugetelor naţionale şi al băncilor

Schiţa viitorului uniunii monetare şi al Uniunii Europene, creionată de şefii celor mai importante instituţii europene, cere statelor membre predarea puterii de a conduce băncile şi cedarea în parte a controlului bugetelor naţionale pentru realizarea unei uniuni bancare şi unei integrări fiscale mai strânse. Planurile vor fi discutate de şefii de state şi de guverne din UE la cel de-al 19-lea summit de criză, pe 28-29 iunie, şi se vor lovi cu siguranţă de rezistenţa celor mai mari economii europene, Germania şi Franţa.

Documentul (care poate fi modificat până la sum­mit) stabileşte detaliile celor patru "stâlpi" ne­ce­sari pen­tru o uniune economică şi monetară pu­ter­nică despre care liderii europeni cred că este ne­vo­ie pentru ca uniu­nea monetară să aibă un viitor sigur, scrie Thomson Reuters.

Planurile au fost schiţate de preşedintele CE Jose Manuel Barroso, pre­şe­din­te­le Con­si­liului European Herman Van Rompuy, pre­şedintele BCE Mario Draghi şi de Jean-Claude Juncker, şeful Euro­group, grupul miniş­trilor de finanţe din zona euro.

În condiţiile în care sistemul bancar dă dovadă de slăbiciuni majore în faţa crizei, liderii europeni au su­bli­niat deja că primul domeniu în care trebuie să lu­cre­ze este integrarea bancară. Ei încearcă să ru­pă legă­tu­rile din­tre băncile cu probleme şi gu­ver­ne­le înda­to­rate. O în­grijorare imediată este siste­mul bancar spa­niol, din cau­za căruia ţara a ajuns în pra­gul bailout-ului. Oficialii UE cred că la o astfel de uniune se poate ajun­ge într-un sin­gur an, însă Ber­linul vrea mai întâi o inte­gra­re fiscală mai strân­să, ceea ce ar dura mai mult de­oare­ce pen­tru aceasta va fi nevoie de modificarea Tratatului UE.

Băncile, în prim-plan

Documentul oferă cele mai multe detalii legate de propunerile despre bănci, insistând pe nevoia unui supraveghetor bancar unic, o schemă comună la nive­lul UE pentru garantarea depozitelor şi un singur fond de salvare a băncilor. Supraveghetorul bancar ar putea fi însărcinat cu controlul tuturor băncilor din UE sau doar cu al celor care au importanţă sistemică şi opera­ţiuni la nivel internaţio­nal. Responsabilitatea suprave­ghe­rii băn­cilor sistemice va fi primită probabil de BCE, iar Au­to­ritatea Bancară Europeană va coor­do­na ac­ti­vi­ta­tea instituţiilor naţionale de reglementare din domeniu.

Despre un fond de salvare a băncilor, docu­men­tul cere un mecanism unic "cu puteri largi" care să fie finanţat prin taxe percepute sistemului ban­car precum taxa pe tranzacţiile financiare. Un as­tfel de mecanism ar oferi "o soluţie europeană inte­grată pentru salvare".

Pentru sprijinirea sistemului bancar ar putea fi ne­voie de "colectivizarea imediată şi permanentă" a ris­cu­lui, subliniază schiţa, ceea ce sugerează că fon­dul per­ma­nent de bailout al zonei euro ESM ar putea fi folosit pen­tru recapitalizarea directă a băn­ci­lor, aşa cum cere Ita­lia. În prezent, reţeta tra­di­ţio­na­lă de salvare a băn­ci­lor presu­pu­ne fonduri ca­nalizate prin inter­me­diul guvernului. Toate aceste propuneri pot fi apli­ca­te sub actualele reguli UE relativ rapid, notează documentul.

La secţiunea în care este exa­mi­nată coor­do­narea fiscală mai strân­să, do­cumentul arată că este nece­sar ca li­de­rii europeni să trea­că mai departe de actualele pro­pu­neri legislative, pre­cum tra­ta­tul fiscal cerut de Germania, pe care 25 din cele 27 de state ale UE s-au an­ga­jat să-l adopte. Schiţa arată că rea­li­zarea unei in­tegrări fiscale şi bancare mai strân­se va fa­cilita procesul de mutualizare a dato­rii­lor şi in­di­că op­ţiu­nea înfiinţării unui fond de "ier­ta­re" a da­to­riilor na­ţio­nale. În acest fond s-ar trans­fera o parte din da­to­riile statelor, care vor fi răs­pun­ză­toa­re în comun pentru pla­ta lor. Plata s-ar face în 20-25 de ani.

Deşi vine din partea unor economişti germani şi este sprijinită de Franţa şi Italia, propunerea fon­du­lui de "iertare" a datoriilor s-a lovit până acum de îm­po­tri­virea Germaniei. Ideea colectivizării datoriilor na­ţio­nale nu a fost exclusă complet de cancelarul german An­gela Merkel, însă aceasta insistă că o astfel de solu­ţie poate fi aplicată doar la sfârşitul procesului de inte­gra­re fiscală. Propunerile instituţiilor UE se vor lovi la summit şi de rezistenţa Franţei, care este reticentă în a ceada o parte din suveranitate.