Christian Casal, McKinsey: România ar profita mai mult de pe urma unui model bancar propriu
Christian Casal, global co-leader banking practice, McKinsey
►Un model bancar care promovează servicii bancare adaptate pieţei locale serveşte mai bine unei economii, spre deosebire de alte modele care s-au dovedit de succes în alte state. Mai multe pe www.zfcorporate.ro
►"Atâta timp cât nu există un minister al Finanţelor unic pentru zona euro, e greu de crezut că va exista o uniune bancară la nivelul blocului".
►"Modelul american, olandez sau german ar putea să nu răspundă nevoilor locale ale afacerilor din România. Sfatul meu este să testaţi mai multe servicii până le găsiţi pe cele care se adaptează cel mai bine". Detalii pe www.zfcorporate.ro
►"Băncile ar trebui să organizeze întâlniri cu aceşti clienţi extrem de prudenţi. Teama excesivă de risc le afectează afacerile". Mai multe pe www.zfcorporate.ro
►"Băncile care îşi vor reduce mai repede costurile vor creşte mai rapid"
►"Istoric vorbind, băncile au prosperat în jurul marilor oraşe. Miza rămâne aceeaşi şi pe viitor". Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
►"Nu e genul de criză de care vom râde peste doi ani".
►"Sistemul bancar este mult mai stabil decât crede toată lumea". Alte declaraţii ale lui Christian Casal, pe www.zfcorporate.ro
Mişu Negriţoiu, CEO al ING Bank România
► "Lucrurile se mai amână, până acum credeam că revenirea va fi în 2013. Acum credem că 2013 va fi încă un an tensionat. Mai multe pe www.zfcorporate.ro
►"Probabil este cel mai riscant să discuţi despre cursul de schimb în România. Şi zlotul se depreciază, dar nimeni nu se agită atât de tare.
►"Este o jonglerie dâmboviţeană", a spus Negriţoiu. " Decizia este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate în piaţă. Dacă aş vrea să aduc resurse în ţară nu aş putea, nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă. Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companii de stat"
►"Băncile străine care joacă în România trebuie să devină locale, să joace pe plan local, să se finanţeze local". Ce crede Mişu Negriţoiu despre băncile străine, pe www.zfcorporate.ro
►"Chiar dacă îndatorarea nu e mare, nivelul creditelor nepreformante este foarte mare, 16% este prea mult". Continuarea pe www.zfcorporate.ro
►"Eu nu cred că la nivelul pieţei globale sau a pieţelor mature o să avem o criză a pieţei creditului. Recesiunea continuă, dar riscul este controlabil. În România, riscul este mult prea mare chiar dacă suntem subbancarizaţi". Citiţi detalii pe www.zfcorporate.ro
►"Cine a fost la originea crizei ? Nu cred că a fost o singură cauză şi că băncile au fost singurele. Ele se schimbă la presiunea publicului, sunt conservatoare. Originea începe cu politicul, cu dereglementarea, academicieni şi agenţiile de rating". Mai multe pe www.zfcorporate.ro
►"E o perioadă de răscruce, nici măcar bankingul nu mai este ce a fost. Suntem într-o evoluţie ciclică - asta înseamnă că trebuie să schimbi ceva, chiar dacă nimănui nu îi convine să renunţe la ceva. " Alte declaraţii ale lui Mişu Negriţoiu pe www.zfcorporate.ro
Georgios Papadimitriou, head of advisory services, head of risk management services Central & Southeast Europe în cadrul Ernst & Young
►41 (de bănci - n.red.) pare un număr nesustenabil pentru perioada de criză. În Grecia, spre exemplu, este aşteptată o consolidare a sistemului bancar - trecerea la fondul de stabilitate va facilita procesul de consolidare. Mai multe pe www.zfcorporate.ro
►"Anii care urmează nu vor fi uşori pentru bănci", a declarat Georgios Papadimitriou, partener Asistenţă în Afaceri, Ernst & Young Risk Advisory Leader Europa Centrală şi de Sud-Est. Detalii pe www.zfcorporporate.ro
►Riscul este mult mai important, subsidiarele trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu. Situaţia se schimbă constant şi cu un ritm nemaivăzut. Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
► Astăzi este mai greu ca niciodată să faci prognoze pe 3 sau 5 ani", a declarat Georgios Papadimitriou, partener asistenţă în Afaceri, Ernst & Young Risk Advisory Leader Europa Centrală şi de Sud-Est. Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro
În cea de a doua zi a ZF Bankers Summit vor vorbi Georgios Papadimitriou, head of advisory services, head of risk management services Central & Southeast Europe în cadrul Ernst & Young, Mişu Negriţoiu, CEO al ING Bank România şi invitatul special Christian Casal, global co-leader banking practice în cadrul McKinsey.
Casal va prezenta o analiză privind viitorul sistemului bancar european, inclusiv strategiile câştigătoare pe care le-ar putea urma marile grupuri financiare.
PRIMA ZI
► Economia României nu este încă pregătită să adere la moneda unică europeană, consideră tinerii bancherii din primul eşalon executiv al creditorilor locali, prezenţi la conferinţa ZF Bankers Summit 12, o opinie contrară declaraţiilor autorităţilor legate de calendarul de aderare.
► "Nu mi-aş dori să fim supuşi unor presiuni suplimentare. Dacă ne-am face lecţiile cum trebuie,poate, dar nu suntem pregătiţi să aderăm la zona euro", a declarat Dragoş Popa, director departament multinaţionale la Citibank. Citiţi mai multe detalii pe www.zcorporate.ro
Tiberiu Moisă, director executiv la Banca Transilvania
► "Acum aşteptăm un CEO român", a declarat miercuri Tiberiu Moisă, director executiv la Banca Transilvania, cea mai mare instituţie financiară cu capital privat românesc, în cadrul conferinţei ZF Bankers Summit 12. Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank:
► Sistemul bancar românesc ar putea avea 3-4 bănci universale peste cinci ani şi un număr de bănci mai mici, specializate, anticipează Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank, la conferinţa Zf Bankers Summit 12.Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
► "Un client nu trebuie să aibă niciodată senzaţia că e păcălit. Nu ar trebui ca un consumator să aibă nevoie de un avocat ca să citească un contract. Sistemul bancar din România trebuie să devină mai eficient, mai prietenos, mai simplu, şi o serie de produse se pot îmbunătăţi. Uitaţi-vă la simbolul ştampilei.Nu există niciun document sau nicio lege care să spună că e nevoie de o ştampilă. Dacă cineva pune o ştampilă în loc să scrie ceva, ştampila are o funcţionalitate"
Claudiu Cercel, director general adjunct, BRD- Groupe Societe Generale:
►Privatizarea cu bănci străine, un subiect care este abordat contrar în prezent faţă de momentul anterior crizei, a fost totuşi pozitivă pentru că a asigurat un flux de finanţare, a mai declarat director general adjunct al BRD, a doua mare bancă din sistemul românesc. Detalii pe www.zfcorporate.ro
► România are una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neprformante din Europa, iar reducerea ei necesită un ritm de creştere economică de peste 1,5% pe an, susţine Claudiu Cercel, director general adjunct, BRD- Groupe Societe Generale.
► "Per ansamblu, problema fundamentală este legată de creditele neperformante. O scădere de la 16% la niveluri cu o singură cifră necesită creştere economică mai mare de 1,5%", afirmă Cercel.Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Ionuţ Costea, preşedintele EximBank:
► "Antreprenori români vor să facă fabrici în Africa. Există proiecte în discuţie. Avem un potenţial foarte mare acolo. Mulţi demnitari din Africa au făcut studiile superioare în România. Când văd români se bucură, şi vor să lucreze cu România", a declarat Ionuţ Costea, preşedintele EximBank, la conferinţa ZF Bankers Summit 12.
► Ponderea băncilor de stat în întregul sector bancar din România ar trebui să fie mai mare, a putea sprijini creşterea creditării, afirmă Ionuţ Costea, preşedintele EximBank, unul dintre cei doi creditori aflaţi în portofoliul statului român.
► "Statul are 6% în sistemul bancar în România. Statul poate sprijini creşterea creditării prin garanţiile pe care le oferă. Resursele sunt limitate în sistemul bancar. În Polonia statul deţine 40% din sistemul bancar", a declarat Costea. Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro.
► "Împreună cu institutul bancar român şi cu ANEIR am mers în aproape toate judeţele unde am prezentat comunităţii de afaceri produsele de susţinere a exportului. Lumea cunoştea foarte puţin aceste produse, inclusiv în bănci.După acest efort, am umblat şi la procedurile interne şi am redus timpii de analiză. Pentru garanţii de până la 1,5 mil uro răspunsul se oferă în 10 zile, după simplificarea procedurii", susţine Costea.
► Exportatorii români încearcă să identifice şi alte pieţe în afara Uniunii Europene, din cauza turbulenţelor care afectează acum zona euro, afirmă Ionuţ Costea, preşedintele băncii de stat EximBank, prezent la conferinţa ZF Bankers Summit. Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Jean-François Fallacher, CEO Orange România:
► Telefoanele mobile vor căpăta un rol din ce în ce mai important în tranzacţiile bancare din viitor, ca parte a noilor căi de plată, afirmă Jean-François Fallacher CEO-ul Orange România, prezent la ZF Bankers Summit 12.
► "Telefoanele mobile vor contribui la uşurarea procesului e plată, poate chiar vor înlocui cardul bancar, iar operatorii migrează către serviciile financiare pe telefon mobil", a declarat Fallache. Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro.
► Orange Romania şi BRD vor lansa în premieră în Romania un proiect pilot care îşi propune să testeze tehnologia Near Field Communication (NFC) integrată în cartela SIM. Proiectul are rolul de a experimenta funcţionalitatea tehnologiei Near Field Communication şi instalarea cărţilor de credit direct în SIM-ul telefonului mobil. Clienţii vor putea efectua plăţi în diferite arii de consum, având ocazia să folosească telefonul mobil pentru a plăti, de exemplu, o pâine la brutarie, a spus CEO-ul Orange în cadrul evenimentului ZF. El a adăugat că Orange va dezvolta parteneriate care să le permită cât mai multor clienţi să aibă acces la toate avantajele oferite de acest gen de servicii.
Henk Paardekooper, CEO-ul RBS România:
► Criza pe care o traversează cele mai multe economiii în prezent va dura circa un deceniu, dacă o comparăm cu evenimente similare din istorie, susţine Henk Paardekooper, CEO-ul RBS România, prezent la conferinţa ZF Bankers Summit 12.
► "Dacă ne uităm la criza economică recentă din Japonia sau la Marea Depresie din SUA din anii '30 putem observa că orice criză de mari dimensiuni, la fel cum e cea cu care ne confruntăm acum, nu trece într-o perioadă scurtă de timp. Criza va trece în cel puţin 10 ani", a spus Paardekooper. Mai multe detalii găsiţi pe www.zfcorporate.ro
►Băncile din România îşi vor reorienta activitatea în perioada următoare, pe fondul scăderii activităţii din sucursale, estimează Henk Paardekooper.
►"Văd că în Bucureşti aveţi asa-numitele bulevarde bancare şi mă uit pe aceste bulevarde şi nu văd clienţi intrând în bănci. Cred că această problemă trebuie remediată. Cred că băncile îşi vor schimba orientarea", susţine Paardekooper. Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Mihai Bogza, preşedintele Bancpost:
► "Pentru circa 50 miliarde euro credite, 40 de bănci nu e prea mult. Dacă ne uităm că întregul sector bancar românesc este echivalentul unei bănci medii europene, atunci 40 de bănci e prea mult", a adăugat Bogza.
► "Odată cu intrarea României în UE, băncile locale erau din ce în ce mai mult concurate de tranzacţii cross-border. În 2007-2008, companiile mari din România erau finanţate de companiile mamă, altele erau finanţate de bănci străine, cu care băncile locale nu puteau concura. Băncile româneşti au căutate dezvoltare rapidă. Criza a ajutat băncile locale să elimine această concurenţă din exterior. Băncile româneşti au preluat nevoile de creditare lăsate în urmă de băncile care finanţau cross-border", susţine bancherul.
► Avansul economiei româneşti de anul trecut nu a avut un impact pozitiv în afacerile băncilor locale, a declarat miercuri Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, la conferinţa ZF Bankers Summit 12.
►"Nu se întrevede un sfârşit al crizei. Am văzut că un an de creştere economică de 2,5% cum a fost 2011 nu a avut niciun impact pozitiv pentru sistemul bancar. Creşterea economică a mers parţial spre corectarea unor deficite, dar la nivelul economiei reale creşterea de 2,5% nu este perceptibilă pentru o ţară de dimensiunile României"
►"De ce în România, unde gradul de intermediere financiară este scăzut, compartiv cu alte pieţe europene, vorbim de o supraîndatorare?", aceasta este întrebarea la care nu au reuşit să răspundă niciun seminar pe teme bancare organizat de la declanşarea crizei până în prezent, a mai spus presedinte al Consiliului de Administratie al Bancpost, la conferinţa ZF Bankers Summit 12.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi a CEC Bank:
► Iniţiativele antreprenoriale din România se situează la un nivel scăzut comparativ cu vecinii din UE, din cauza lipsei unei "şcoli de antrprenoriat", lacună care nu poate fi compensată prin cursuri postuniversitare, cum sunt cele de MBA, susţine Gheţea
► "Cred că în acest moment trebuie să ne consolidăm locul din sistemul bancar. Top 5 mi se pare exact locul unde trebuie să fim", a declarat miercuri Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi a CEC Bank, la conferinţa ZF Bankers Summit 12.
► "Din păcate, lucrurile nu merg întotdeauna foarte bine, şi ne lipseşte şcoala de antreprenoriat. Faptul că faci un MBA sau o facultate de profil nu e suficient. În Italia, de exemplu, majoritatea afacerilor sunt afaceri de familie. Şi la noi au început să se dezvolte, ceea ce mă bucură, însă suntem abia la început", a declarat Gheţea.
►"Eu am convingerea că BNR şi guvernul vor respecta ţinta de aderare la euro. Eu am promovat întotdeauna creditarea în lei, pentru că nu induce risc valutar. Acum e cazul să constatăm că indiferent că mergem spre euro sau nu, a te îndatora în valuta în care câştigi veniturile este un lucru firesc. A fost, într-adevăr, o diferenţă de dobândă la creditarea în valută, iar creditarea în euro a fost încurajată de BCE".
►"Sunt două categorii de clienţi nemulţumiţi. Primii sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor, care în perioada de boom a avut de suferit, pentru că cererea a fost foarte mare. Foarte puţini oameni au realizat riscurile la care se expun când iau credit. Ordonanţa 50 aduce nişte elemente clare, în care banca are obligaţia să informeze clientul, care are obligaţia să recunoască sub semnătură că a fost informat despre riscurile la care se supune"
►"Creditarea CEC Bank are o specificitate aparte. Nu avem expunere foarte mare pe creditele pe termen lung. Dacă acordăm un credit în martie, în agricultură, el se rambursează în octombrie, dacă e bună recolta. Ne dorim să avem credite pe termen lung, dar deocamdată asta e cerinţa din piaţă care ne satisface cel mai bine. Banii revin rapid iar performanţa nu e problematică".
► CEC Bank, cea mai importantă bancă deţinută de statul român, poate avea un rol mai important în piaţă, însă acest lucru depinde şi de resursele de capital ale creditorului, care suscită la rândul lor dezbateri, pentru că o eventuală majorare din partea statului declanşează discuţii privind ajutorul de stat, a spus Gheţea.
► "Dacă nu urmăm economia, şi ritmul ei de dezvoltare, dacă nu finanţăm ce are nevoie economia, ne autoexcludem".
►"Sistemul bancar românesc în acest moment arată bine. El are în acest moment, în opinia mea suficiente resurse pentru susţinerea economiei româneşti", a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedinte, CEC Bank şi ARB. "Dacă m-aţi întreba dacă băncile româneşti pot susţine o economie mai sofisticată, cum este cea britanică, vă zic nu, pentru că nu putem oferi acolo serviciile pe care le oferă băncile britanice", a spus Gheţea.
Nu băncile au dat credite cu buletinul, retailerii au dat
► "Operaţiunile toxice clasificate de analişti ca unul din elementele care au dus la criză s-au dezvoltat foarte puţin în România. Ar fi echivalentul creditelor cu buletinul? Nu bancile au dat credite cu buletinul la noi, ci retailerii. Nu putem ignora ca profitabilitatea e foarte scazuta. Trecerea la IFRS nu s-a facut pentru ca sistemul să arate mai bine", a mai spus Gheţea
Detalii despre ZF Bankers puteţi citi pe www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/