Burger King închide toate restaurantele din România după ce a intrat în insolvenţă

Compania Atlantic Restaurant System, operatorul francizei Burger King în România, a intrat în insolvenţă şi a închis trei restaurante pe piaţa locală.

Astfel, lanţul de fast-food a rămas cu două unităţi care ur­mează a fi de asemenea închise în cursul acestei săp­tă­mânii. Mai mult, potrivit unor surse din piaţă oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta încearcă să vândă master franciza pentru România.

Lanţul de fast-food Burger King, adus pe piaţa locală în urmă cu circa patru ani de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta, a intrat pe 8 iunie în insolvenţă la cererea centrului comercial Liberty Center.

"Atlantic Restaurant System, opera­torul Burger King în România, a intrat în pro­cedură de insolvenţă. Conform pre­ve­derilor legale, un administrator a fost numit din oficiu pentru a prelua compania", spun reprezentanţii Burger King fără a da alte detalii.

Centrul comercial a cerut insolvenţa lanţului de fast-food în februarie, iar la scurt timp Burger King a închis unitatea pe care o avea în Liberty Center. În aceeaşi perioadă Burger King a renunţat şi la unitatea din ga­leria Cora Pantelimon după ce la finele lui 2011 a fost închis şi restaurantul din City Mall.

Reprezentanţii companiei spuneau atunci că este crucial ca în următoarele 12 luni să se concentreze pe unităţile cu poţen­tial de profitabilitate. Tot atunci era înain­tată posibilitatea deschiderii de noi restaurante, fără a fi însă precizat nici numărul potenţialelor deschideri şi nici adresa acestora.

În ultima săptămână însă Burger King a continuat seria închiderilor cu unităţile din Plaza România, Bucureşti Mall şi Băneasa Shopping City - prima unitate a lanţului în România.

Astfel, în prezent mai rămân deschise restaurantele din Piaţa Romană şi din galeria comercială Cora Lu­jerului.

Reprezentanţii companiei anunţă însă că şi cele două unităţi urmează a fi închise în această săptămână. "Restauran­tele din Romană şi Lujerului vor fi închise săptă­mâna aceasta."

Cine a adus Burger King?

Surse din piaţa de restaurante, cafenele şi baruri mai spun că cei doi români care deţin franciza Burger King în România încearcă să găsească un cumpărător pentru acesta. Compania nu a comentat pe marginea acestei informaţii.

Eli Davidai, omul de afaceri care a adus brand-ul Pepsi în România la începutul anilor '90, paria în 2008 - ultimul an de boom economic - pe potenţialul pieţei de fast-food locale, aruncând Burger King în lupta cu McDonald's şi KFC. El a făcut un exit din afacerea Pepsi care i-a adus 150 de milioane de euro în momentul vânzării, în 2005, către gigantul Pepsi Americas. În proiectul Burger King Davidai, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe piaţa locală, s-a asociat cu Marius Nasta (44 de ani).

După ce a terminat Dreptul In­ternaţional, Marius Nasta a studiat şi avocatura la Londra, între 1990 şi 1997, formându-se ca avocat internaţional specializat în fuziuni şi achiziţii în centrul financiar din Londra. Începând din 1997, timp de zece ani a fost la conducerea mai multor companii de transporturi şi servicii în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, formându-şi o carieră care a culminat cu intrarea pe piaţa bunurilor de larg consum.

Cei doi români au ales să intre pe piaţa locală de fast-food - dominată de McDonald's şi KFC - în ultimul an de boom economic, când consumul încă avea rate de creştere de peste zece procente. În anii care au urmat situaţia a luat o turnură diferită, astfel încât în perioada 2009-2011 declinul cumulat al consumului a ajuns la aproape 20%.

Criza şi fast-foodul

În pofida situaţiei dificile, McDonald's şi KFC au continuat să se extindă - deşi într-un ritm mai puţin alert -, iar afacerile celor doi jucători nu au urmat evoluţia consumului, ba din contră, au crescut. O explicaţie poate fi şi faptul că în contextul crizei românii au devenit mai precauţi şi au ales să mănânce fast-food, considerat mai ieftin, decât la restaurant.

Odată cu intrarea pe piaţă Burger King a ales să meargă în special în centre comerciale, unde erau deja prezenţi ceilalţi doi mari jucători pe fast-food - McDonald's şi KFC. Tot lângă aceştia s-a poziţionat şi în Piaţa Romană, singura unitate stradală a lanţului şi totodată ultima deschisă în decembrie 2010.

Decizia Burger King de a închide toate unităţile vine ca o surpriză pe această piaţă unde competitorii McDonald's şi KFC au continuat să se extindă indiferent de condiţiile economice, iar închiderile de unităţi sunt evenimente foarte rare. McDonald's şi KFC au împreună peste 100 de restaurante la nivel naţional.

Cei doi însă au şi o istorie de peste 15 ani pe piaţa locală în condiţiile în care McDonald's a intrat în 1995, iar KFC doi ani mai târziu.

În primul an de prezenţă locală Burger King a deschis cinci unităţi şi anunţa planuri pentru alte peste zece unităţi. Criza economică a pus însă pe hold planurile Burger King.

Unul pleacă altul vine

Închiderea tuturor restaurantelor Burger King în România vine la scurtă vreme după ce un nou jucător a pătruns pe această piaţă. Subway, cel mai mare lanţ de restaurante din lume după numărul de unităţi, a deschis în luna aprilie a acestui an primul restaurant din Bucureşti pe 10 aprilie în zona Piaţa Victoriei. Apoi s-a extins şi în provincie. Mai mult, americanii au anunţat planuri ambi­ţioase de expansiune, respectiv 40 de unităţi în patru ani.

La fel ca Burger King şi KFC şi Subway este adus în franciză în România. Modelul de business al Subway este diferit de al celorlalte două lanţuri în condiţiile în care nu există un master-francizat, astfel că orice persoană interesată poate aplica pentru franciză la o unitate.

Burger King şi KFC sunt aduse de un grup de persoane care s-au ocupat de dezvoltarea întregului lanţ. În spatele KFC se află indirect omul de afaceri Gabriel Popoviciu, care mai are acţiuni şi în cadrul Pizza Hut. Singura intrare directă este cea a McDonald's, care este totodată cel mai extins şi cel mai mare lanţ după cifra de afaceri de aproape 100 mil. euro.

Burger King nu a anunţat cifra de afaceri pe 2011, însă în anul anterior aceasta s-a ridicat la 2,7 mil. euro, în scădere de la 3 mil. euro în 2009. Mai mult, pierderile erau aproape jumătate din cifra de afaceri a lanţului.