Judecător: Trecerea Serviciului înmatriculări auto de la MAI la Prefectură a creat un vid legislativ

Autori: Livia Ispas , Catalin Lupasteanu 08.06.2012

Trecerea Serviciului înmatriculări din subordinea Ministerului de Interne la Prefectură a creat un vid legislativ, situaţie care a dus în ultimii ani la o "explozie" de infracţiuni cu autoturisme luate în leasing, arată judecătorul care a decis condamnarea lui Cristi Munteanu şi Andrei Mărgăritescu.

Fostul mijlocaş dinamovist Andrei Mărgăritescu şi fostul portar al echipei de fotbal Dinamo Cristi Munteanu au fost condamnaţi, în 26 aprilie, de Tribunalul Bucureşti la pedepse de trei ani şi, respectiv, cinci ani de închisoare cu executare, iar fondatorul centrului medical Doris, Alexandru Magherescu, a primit şapte ani de închisoare cu executare în dosarul privind înşelăciuni cu maşini luate în leasing.

Judecătorul Tribunalului Bucureşti arată, în motivarea deciziei, obţinută de MEDIAFAX, că odată cu trecerea Serviciului de înmatriculări autoturisme din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Prefecturii s-a eliminat şi obligativitatea prezenţei vânzătorului şi, implicit, a verificării identităţii acestuia în faţa funcţionarului de la înmatriculări.

"Pentru o bună înţelegere a cauzei, instanţa apreciază, anterior considerentelor hotărârii, precizarea unor aspecte. Astfel, anterior trecerii serviciului de înmatriculări autoturisme din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Prefecturii, la înmatricularea unui autoturism era imperios necesară prezenţa în faţa agentului de poliţie de la Serviciul Înmatriculări a ambelor părţi, respectiv atât a cumpărătorului cât şi a vânzătorului, verificând-se identitatea celor doi şi a semnăturilor pe contractul de vânzare-cumpărare - un înscris sub semnătură privată tipizat - precum şi a actelor necesare înmatriculării autoturismului pe numele noului proprietar", notează judecătorul Mitu Stegaru în motivare.

Acesta arată în continuare că "odată cu transferarea serviciului de înmatriculări autoturisme a fost înlăturată obligativitatea prezenţei vânzătorului şi implicit a verificării identităţii acestuia în faţa funcţionarului de la înmatriculări, astfel că simpla prezentare a actelor de identificare a autoturismului şi a unui înscris sub semnătură privată, tipizat, unde la rubrica vânzător, de cele mai multe ori, este o semnătură indescifrabilă, permite înmatricularea acelui autoturism, situaţie în care în ultimii ani în România s-a constatat o «exploziţie» de infracţiuni în ceea ce priveşte aceste bunuri mobile".

Judecătorul mai arată că "autoturisme aflate în leasing sunt «manufacturate» în ceea ce priveşte elementele de identificare (serie şasiu, motor etc.), actele de identificare ale acestor autoturisme sunt de asemenea falsificate, au loc vânzări-cumpărări succesive pentru a se pierde şirul proprietarilor şi urma autoturismului, situaţie în care, în condiţiile unei înmatriculări permisive, determină pe proprietar să declare bunul furat pentru a încasa apoi prima de asigurare".

"De asemenea, autoturismele sunt furate, actele de identificare ale acestora sunt falsificate, iar pe baza unui singur înscris, sub semnătură privată, prezentat de infractor la serviciul de înmatriculări, fără a fi necesară prezenţa vânzătorului, cu uşurinţă se poate înmatricula astfel acel autoturism", notează judecătorul în documentul citat.

În dosarul privind înşelăciuni cu maşini luate în leasing, instanţa Tribunalului Bucureşti i-a condamnat pe fostul mijlocaş dinamovist Andrei Mărgăritescu pentru tăinuire şi pe fostul portar al echipei de fotbal Dinamo Cristian Munteanu pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Alături de cei doi, în acest dosar a fost condamnat medicul Alexandru Magherescu, fondatorul centrului medical Doris, la şapte ani de închisoare cu executare, pentru tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Fratele acestuia, Cosmin Magherescu, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Totodată, instanţa i-a condamnat pe Adrian Mihai Radu la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, precum şi pe soţia acestuia, Bianca Radu, la doi ani sub supraveghere pentru fapta de tăinuire.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi David Rotundu, la şapte ani de închisoare pentru tentativă de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, Cristinel Anton Enache, la şapte ani de închisoare, Cătălin Teodor Băleanu, la cinci ani de închisoare, şi Bogdan Preveleanu, la şase ani de detenţie, toţi pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Instanţa a dispus confiscarea autoturismului Audi A8, proprietatea lui Alexandru Magherescu, precum şi a 15.000 de euro de la Rotundu, 8.000 de euro de la Enache, 7.000 de euro de la Băleanu şi 1.000 de euro Radu Adrian.

Magistratul Tribunalului Bucureşti a menţinut sechestrul asigurator pus pe 8.500 de lei, sumă ridicată de la Rotundu şi i-a restituit acestuia autoturismul Mercedes CL500. Totodată, instanţa a dispus restituirea autoturismului Suzuki Swift lui Attila Lukacs şi confiscarea a 1.500 de euro de la Radu şi 200 de euro de la Manole.

Decizia în acest caz nu este definitivă, putând fi atacată cu apel de părţile din dosar.

În acest dosar, procurorii l-au acuzat pe Alexandru Magherescu, fostul proprietar al unui autoturism Audi A8 care figura ca fiind furat în actele poliţiei, că i-a dat maşina, în urmă cu doi ani, fostului portar dinamovist Cristi Munteanu, pentru aproximativ 10.000 de euro. Ulterior, omul de afaceri a declarat maşina furată, pentru a încasa asigurarea pe ea.

Surse judiciare spuneau atunci că, după ce a ţinut o perioadă maşina Audi A8 luată de la Magherescu, Cristi Munteanu a reuşit, cu complicitatea unora dintre inculpaţii din acest dosar, să întocmească acte "în regulă" ale maşinii. La începutul anului 2011, Munteanu i-a vândut maşina lui Andrei Mărgăritescu.