Transelectrica a împrumutat pe cinci luni de la Citibank 125 de milioane de lei

Anunţul de atribuire a fost făcut public pe 29 mai, Transelectrica optând pentru negociere fără anunţ de participare invocând o "situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă".

Reprezentanţii companiei spun că acest credit a fost luat pentru a acoperi plata unor facturi pentru activităţi în care Transelectrica este doar intermediar.

"Este vorba despre plata facturilor pentru schema de bonus pentru producţia de energie în regim de cogenerare de înaltă eficienţă, o activitate pentru care Transelectrica nu obţine niciun beneficiu. Aceste facturi trebuie plătite producătorilor foarte repede, în termen de 30 de zile de la primire, dar încasăm banii foarte greoi de la distribuitorii de energie, care colectează la rândul lor aceşti bani de la consumatorii finali. De aceea am decis să luăm acest credit ca o sumă tampon pentru a echilibra situaţia. Costurile aferente acestui credit au fost recunoscute de autoritatea de reglementare în tariful de transport, astfel că Transelectrica nu pierde nimic", a explicat Marian Gheorghiţă, directorul direcţiei financiare din Transelectrica.

Pe lângă activitatea de transport al energiei electrice, care este o activitate porfitabilă, Transelectrica prestează şi servicii de sistem care nu-i aduc niciun profit. De exemplu, în primul trimestru, compania a avut venituri operaţionale de 891 mil. lei, însă doar 277 mil. lei au provenit din transportul energiei electrice. Restul au fost venituri din servicii de sistem, din administrarea pieţei de energie şi din piaţa de echilibrare. Pe piaţa de echilibrare, de exemplu, Transelectrica reglează dezechilibrele din sistem. Astfel, compania ia surplusul de energie şi îl repartizează clienţilor care au consum mai mare decât cel pe care l-au anunţat pentru o anumită perioadă. Apoi, Transelectrica colectează banii pe care aceşti clienţi îi plătesc ca penalizare pentru excesul de consum şi îi repartizează către clienţii care fie au livrat mai multă energie în sistem, fie au consumat mai puţin decât anunţaseră. Astfel de cazuri au fost frecvente în primele două luni ale anului, din cauza vremii dificile, astfel că veniturile din piaţa de echilibrare au crescut de 4 ori în primul trimestru, la 421 mil. lei, însă şi cheltuielile au avut o evoluţie similară, deoarece aceasta este o activitate din care Transelectrica nu obţine profit. Totuşi, această activitate poate crea probleme pe partea de cash-flow dacă apar diferenţe între plata facturilor şi data de încasare.

Aceste activităţi conexe prestate de Transelectrica sunt şi una dintre explicaţiile pentru marjele reduse de profit ale companiei. În primul trimestru, Transelectrica a obţinut un profit net de 43,6 mil. lei, la afaceri de 884 mil. lei, marja de profit fiind de 4,9%. Profiturile Transelectrica sunt puternic afectate şi de deprecierea leului, deoarece compania are credite pe termen lung în valută, care devin mai scumpe atunci când leul scade.

Transelectrica este controlată în proporţie de 58% de Ministerul Economiei, iar principalii acţionari minoritari sunt Fondul Proprietatea, cu 13,5% din acţiuni, şi SIF Oltenia, cu 5%. Statul a vândut la finalul lunii martie un pachet de 15% din acţiuni pe bursă pentru 37 mil. euro. De atunci, acţiunile au scăzut cu 18%. La preţul de ieri, de 12,25 lei/acţiune, capitalizarea companiei este de 200 mil. euro.

Transelectrica trece la sistemul de administrare dualist

Transelectrica intenţionează să treacă la un sistem dualist de conducere, format din Directorat şi Consiliu de Supraveghere, sistem care este utilizat mai ales în cazul companiilor cu acţionari austrieci, cum sunt Petrom şi BCR. Acţionarii companiei vor discuta propunerea de modificare a modului de administrare a Transelectrica şi introducerea sistemului dualist de conducere într-o Adunare Generală a Acţionarilor programată pentru 17 iulie. Procedura de selecţie a administratorilor va fi modificată şi ea. Transelectrica urmează să selecteze o firmă de recrutare care să-i ofere asistenţă la alegerea viitorilor membri ai Consiliului de Supraveghere, dar deocamdată numirile din CA continuă să se facă pe criterii politice, chiar dacă membrii noi sunt provizorii. Transelectrica s-a remarcat printr-o lipsă de continuitate în conducerea executivă, după ce a schimbat cinci directori generali în ultimii trei ani şi jumătate.