Producătorii de medicamente: Nu vrem ca o companie să plătească pentru vânzările alteia
Autor:
Ioana David
29.05.2012
Situaţia creată în jurul taxei clawback şi a producătorilor de medicamente care susţin că nu au bani să o plătească va fi tranşată în următoarele două săptămâni, după ce un grup de lucru va face o analiză de impact. Pe baza concluziilor acestei analize, Ministerul Sănătăţii va decide cum se modifică clawback-ul.
"Am decis constituirea unui grup de lucru alcătuit din reprezentaţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Justiţie, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai industriei de medicamente care are ca obiectiv realizarea unei analize de impact privind modificarea formulei de calcul a taxei de clawback.
Se vor face simulări care să evidenţieze cum vor influenţa aceste modificări structura bugetului", a spus Vasile Cepoi, ministrul sănătăţi.
O taxă ce arde la buzunar companiile farma
Anunţul ministerului a venit la numai o zi după ce producătorii de generice şi cei de originale au făcut front comun împotriva taxei, spunând că este prea mare şi că nu pot plăti.
Clawback-ul este o taxă ce se plăteşte de producători şi se aplică numai în industria de medicamente pentru vânzările de produse compensate. Rolul taxei a fost de a controla consumul de medicamente astfel încât acesta să nu crească nesustenabil, iar companiile îşi calculează singure cât au de plată în baza datelor furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) legate de consum şi a unei formule compexe stabilite prin lege.
Suma totală de plată este calculată ca o diferenţă între consumul efectiv de medicamente şi bugetul pe care statul prin CNAS l-a alocat. Taxa există în legislaţie încă din 2009 însă nu s-a putut aplica până anul acesta din cauza unor neclarităţi legislative.
O primă tranşă a fost plătită în februarie, când producătorii au scos din conturi 64 mil. euro, adică în jur de 17% din vânzări. Companiile au fost taxate atunci pentru medicamente vândute în trimestru patru al anului 2011.
Modalitatea de calcul s-a schimbat între timp, iar noile note de plată, cele pentru primul trimestru al acestui an, au venit extrem de mari. Companiile va trebui să plătească peste 30% din vânzări. Companiile au ripostat când au aflat cât au de plată.
Scadenţa acestei tranşe a fost 25 mai, iar mai multe companii au recunoscut că încă nu au plătit pentru că nu au bani. Ele au atras atenţia că neplata acestei taxe va atrage scoaterea produselor de pe listele de compensate.
Contactat de ZF, Sorin Popescu, coordonatorul grupului de comunicare al ARPIM - Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, a spus că se va propune un clawback care să controleze creşterea pieţei astfel încât o companie să nu fie nevoită să plătească pentru creşterea vânzărilor unei alte firme.
La rândul său, Dragoş Damian, preşedintele APMGR - Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, a spus că va propune trei soluţii: acceptarea sumei de un miliard de lei ca deficit la fondul de medicamente, o formulă de taxare progresivă (cu cât compania creşte mai mult cu atât plăteşte mai mult) şi modificări serioase în favoarea genericelor.
Damian a mai spus că nu doreşte aplicarea unei formule care să taxeze o companie pentru creşterea unui concurent. Acest lucru se întâmplă pentru că formula actuală de calcul ia în considerare întregul consum de medicamente şi nu creşterea vânzărilor unei companii.
"Vom trimite FMI şi Uniunii Europene o scrisoare în care să le spunem despre această situaţie, despre deficitul mascat de un miliard de lei", a mai spus Dragoş Damian.
Potrivit unor informatii citate de Mediafax, Guvernul a transmis Fondului Monetar Internaţional că va menţine taxa de clawback în industria farmaceutică.
"Implementarea în continuare a taxei de clawback ne va ajuta să ne asigurăm că, faţă de industria farmaceutică, nu se mai acumulează arierate", este angajamentul Guvernului inclus în ultima scrisoare de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la finalul misiunii din aprilie-mai.
Executivul susţine că arieratele aferente facturile înregistrate au fost integral eliminate şi că taxa de clawback a generat în primul trimestru al anului venituri de 282 milioane lei, care vor fi integral utilizate pentru a achita facturile neînregistrate, identificate în cursul exerciţiului de inventariere şi consemnate la sfârşitul anului trecut, potrivit Mediafax.