AmCham: Taxa de clawback transmite un puternic mesaj negativ către mediul de afaceri

"Înţelegem eforturile autorităţilor române de a asigura funcţionalitatea sistemului de sănătate şi necesitatea introducerii unui mecanism clawback, menit să asigure un control eficient al bugetului alocat medicamentelor, însă reiterează nevoia de a modifica forma actuală a taxei, ce implică probleme majore de sustenabilitate, magnitudine a sarcinii fiscale şi predictibilitate, riscând să deterioreze iremediabil încrederea investitorilor prezenţi în România şi implicit atractivitatea României pentru investiţii viitoare", se arată într-un comunicat al AmCham.

Reprezentanţii oamenilor de afaceri apreciază că prin mecanismul clawback actual din România diferenţa dintre nevoile de tratament ale pacienţilor (consumul efectiv) şi bugetul alocat pentru medicamente este suportată integral de industria farmaceutică. În alte ţări europene, o astfel de contribuţie este însă menită să asigure controlul creşterii exagerate a pieţei de medicamente - şi nu să acopere un deficit sistemic al bugetului de stat.

Potrivit AmCham, valoarea taxei clawback aferentă trimestrului întâi al acestui an în România reprezintă circa 30% din vânzările compensate ale majorităţii producătorilor de medicamente (în termeni absoluţi, mai mult de 100 de milioane de euro), la care se adaugă impozitele şi taxele uzuale, în condiţiile în care încasarea vânzărilor compensate se face cu mare întârziere.

"Estimările indică un nivel al taxei de 400 de milioane de euro pentru întregul an 2012. Un astfel de nivel al contribuţiei este nesustenabil şi nerezonabil din punct de vedere economic pentru producătorii de medicamente care operează pe piaţa locală, atât prin faptul că se transferă industriei diferenţa semnificativă dintre consumul pacienţilor şi un buget sub-finanţat în această privinţă, cât şi pentru că suprataxarea se face la preţul final al produselor, nu la preţ de producător, producătorul ajungând să plătească clawback atât pentru marjele distribuitorilor şi ale farmaciştilor, cât şi pentru TVA", adaugă sursa citată.

AmCham atrage atenţia că acest lucru afectează considerabil viabilitatea modelului de operare din industria farmaceutică, ceea ce va determina relativ rapid reducerea numărului de locuri de muncă şi a investiţiilor în domeniu.

"Actualul nivel de impozitare va conduce chiar la retragerea de pe piaţa românească a unor medicamente şi descurajarea lansării de produse noi, acţiuni cu implicaţii sociale şi economice majore. Am înaintat autorităţilor o serie de propuneri pentru soluţionarea acestor probleme, precum stabilirea unui prag maxim procentual realist şi echitabil, stabilirea plafonului de referinţă în funcţie de consumul real de medicamente înregistrat în anul precedent şi raportat la vânzările plătitorului, ca şi direcţionarea fondurilor colectate exclusiv către bugetul de medicamente", se precizează în comunicat.

În opinia AmCham utilizarea reperelor propuse de organizaţie în modul de calcul va asigura sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului farmaceutic în derularea activităţilor economice în România/

AmCham este una dintre cele mai importante organizaţii profesionale de afaceri din România, reprezentând peste 316 membri - companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 10 miliarde dolari şi aproximativ 250.000 de locuri de muncă create.

Guvernul a transmis Fondului Monetar Internaţional că va menţine taxa de clawback în industria farmaceutică, contestată şi la începutul acestei săptămâni de către producătorii de medicamente, prezentând acest sistem de taxare ca metodă principală pentru a evita acumularea de noi arierate în domeniu.

Marţi dimineaţă, ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a declarat că decizia privind taxa de clawback va fi luată după o analiză de impact, care va fi făcută până în 15 iunie de reprezentaţi ai ministerelor Finanţelor, Sănătăţii, Justiţiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ai industriei de medicamente.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.

Ulterior, Guvernul a decis că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Naţională de Asigurări Sănătate urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.

Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.