Petrom, 2021: Cum ar putea arăta cea mai mare companie din România în următorii 10 ani

Petrom, cea mai mare companie din România, pregăteşte o strategie pentru următorul deceniu, iar documentul va fi prezentat în vara acestui an, potrivit celor mai recente informaţii disponibile. Analiştii din sector spun că şi în 2021 activitatea Petrom se va concentra pe explorarea şi producţia de hidrocarburi, dar estimează că firma va avea o prezenţă cu circa 25% mai suplă pe partea de benzinării, nefiind excluse exit-uri din pieţe precum Bulgaria sau Serbia. Totodată, investiţiile în domeniul energiei electrice ar putea continua, scrie revista Business Magazin.

Modul în care Petrom îşi vede dezvoltarea până în 2021 are puterea de a modela pieţe întregi, fie că este vorba de petrol, gaze naturale sau mai nou energie electrică. Câteva indicii despre schimbările care vor avea loc au fost prezentate de anul trecut.

Structura din 2021

"În cazul Petrom, la finalul lui 2011 structura companiei bazată pe valoarea activelor nete arăta astfel: 68% pe partea de explorare şi producţie, 11% pe gaze şi energie şi 18% pe rafinare şi marketing. În 2021 cred că aceasta se va schimba: explorarea şi producţia cel mai probabil vor deţine tot două treimi din portofoliu, gazele şi energia ar putea ajunge la 20%, iar restul va fi rafinare şi marketing", spune Tamas Pletser, analist pe segmentul de petrol şi gaze din cadrul ING. Practic, rafinarea şi marketingul, adică reţelele de benzinării, ar urma să fie un segment destul de afectat de noua strategie a Petrom.

În prezent, compania mai deţine o singură unitate de procesare a petrolului, Petrobrazi, după ce anul trecut a închis Arpechim, iar la finalul primului trimestru avea 792 de benzinării, cele mai multe în România, dar şi în pieţe precum Bulgaria sau Serbia, acolo unde Petrom a intrat prin preluarea unor unităţi din portofoliul OMV. Dacă rafinăria pare protejată de planul OMV privind vânzarea unor active de un miliard de euro în trei ani, benzinăriile ar putea face obiectul unor tranzacţii.
 

Nu există un motiv clar pentru închiderea Petrobrazi

"În ciuda profitabilităţii sau chiar a pierderilor înregistrate de rafinărie, nu putem identifica un argument solid care să determine Petrom să vândă această unitate. Compania deja a închis Arpechim şi deci şi-a redus expunerea pe partea de rafinare, dar să închidă unica rafinărie din portofoliu s-ar face cu preţul renunţării la sistemul integrat în care compania funcţionează acum şi care a fost extrem de preţuit de OMV în trecut", crede Thomas Unger, analist în cadrul Erste Bank. De aceeaşi părere este şi Tamas Pletser, care spune că atâta vreme cât producţia de petrol a Petrom în România va continua la nivelul de azi, rafinăria va funcţiona şi ea.

Pe partea de benzinării se anunţă însă schimbări.
 

Câte benzinării mai rămân?

"Nu cred că vor face un exit total din România, ar putea vinde sau închide benzinăriile mai puţin profitabile. Sunt însă şanse mai mari ca toate operaţiunile de retail din Bulgaria şi Serbia să fie vândute. Depinde de ce preţ vor obţine pentru că OMV nu vinde la reducere. Cred că vor men­ţine circa 80% din reţeaua din România şi cel mai probabil vor vinde tot ce au în pieţele externe. Astfel, cred că în 2021 Petrom va mai avea circa 550-600 de benzinării", estimează ana­listul ING. La momentul achiziţiei, în 2006, Petrom a plătit 234,4 mil. euro pentru a prelua 178 de benzinării OMV din România, Bulgaria şi Serbia.

Pe partea de gaze şi energie electrică, Petrom deja a făcut paşi importanţi. Astfel, com­pania a finalizat investiţii de circa 600 mil. euro pentru a construi o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, precum şi un parc eolian de 45 MW în Constanţa. Deja au apărut zvonuri că Petrom s-ar uita la o nouă centrală, similară cu cea de la Brazi care ar trebui să intre în funcţiune în a doua parte a acestui an, când producătorul de petrol şi gaze va deveni şi unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei.
 

Noi investiţii în energie

"M-aş aştepta ca Petrom să aştepte intrarea în operare a actualului proiect de la Brazi pentru a lua o decizie. În opinia noastră este un scenariu posibil, dar investiţiile Petrom în energie vor depinde de ce beneficii vor genera ele pentru companie", este de părere repre­zentantul Erste Bank.

"România are nevoie de multe investiţii pe partea de gaze şi energie, dar preţul actual al gazelor nu este adecvat. Nici reglementările pe partea de energie electrică nu sunt satisfă­cătoare. Un mediu stabil şi predictabil ar ajuta mult investiţiile în aceste sectoare", a precizat la rândul său Tamas Pletser.

Pe partea de explorare şi producţie perspectivele de dezvoltare ale Petrom sunt încurajatoare, pornind mai ales de la veştile primite din adâncurile Mării Negre acolo unde compania locală lucrează cu gigantul american ExxonMobil. Potrivit celor mai recente date, în zona de mare adâncime a zăcământului Neptun, acolo unde din 2009 cele două firme fac lucrări de explorare se ascunde o acu­mulare de gaze de 84 mld. metri cubi, echiva­lentul con­su­mului pe şase ani al României.

"Din nou, acest aspect depinde de regle­mentări şi de preţuri. Presupun că din punct de vedere geologic România încă mai are multe de oferit, doar luând în calcul exemplul blocului Neptun. Dar preţul gazului de 160 de dolari pe mia de metri cubi nu este suficient de atrăgător pentru companii pentru a explora aceste zone. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul gazelor ne­con­venţionale sau al altor zone offshore. Presu­pun că firma şi-ar putea menţine nivelul actual al producţiei bazându-se pe piaţa locală numai dacă guvernul o lasă să lucreze. Altfel, îşi va duce investiţiile afară: în Rusia, Ka­zahstan şi alte zone tradi­ţionale pentru OMV care ar putea oferi opor­tu­nităţi pentru Pe­trom", explică Tamas Pletser.
 

Situaţia din România

În România, produ­că­torii de gaze îşi vând canti­tăţile la un preţ recomandat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de 160 de dolari pe mia de metri cubi, care este de trei ori mai mic faţă de cel importat din Rusia.

"Dacă preţul gazelor din România va ajunge la preţul celor importate în următorii 5-7 ani, atunci proiectul Neptun ar putea fi dezvoltat într-un interval de zece ani de zile", a mai precizat reprezentantul ING. Astfel, viitorul Petrom se anunţă destul de agitat. În zece ani, compania ar putea avea o prezenţă mai suplă pe partea de benzinării, de 600 de unităţi în loc de cele 792 de acum, fiind aşteptat un exit din pieţe precum Bulgaria sau Serbia. Totodată, nu sunt excluse noi investiţii pe partea de energie electrică. România va continua să fie principala bază de producţie de hidro­carburi, dar dezvoltarea activităţilor depinde şi de ce mişcări va face statul român în zona redevenţelor şi a regle­mentărilor, mai ales în domeniul gazelor. Cel puţin acestea sunt esti­mările analiştilor în acest moment. Ce va anunţa însă în vară Petrom pentru următorii zece ani rămâne de văzut.