Nouă bănci s-au împrumutat de la BNR după ce banii s-au scumpit pe piaţă

Nouă bănci s-au înghesuit la licitaţia repo de ieri ca să împrumute bani de la BNR pentru că leii au "dispărut" de pe piaţă, iar dobânzile la care băncile se împrumută între ele au crescut brusc.

Suma împrumutată de băncile care au venit luni cu titluri de stat la BNR pentru a obţine lichiditate s-a ridicat la 7,9 miliarde de lei (1,9 mld. euro), aceasta fiind cea mai mare licitaţie repo organizată într-un interval de peste doi ani. Precedentul record fusese stabilit în februarie 2010, când suma acordată de BNR a depăşit 9 miliarde de lei.

Dacă la licitaţiile anterioare participau trei-patru jucători şi sumele împumutate erau de 5-6 miliarde de lei, acum cererea s-a majorat pentru că lichiditatea pe piaţă s-a redus considerabil, iar dobânzile au crescut brusc.

"Banca Naţională a vândut destul de multă valută de când a căzut guvernul şi în contextul crizei din Grecia, astfel că a scos lei din piaţă. De asemenea, se aproie finalul perioadei de constituire a rezervelor minime când nevoia de lichiditate creşte", a comentat un dealer.

Costul depozitelor interbancare cu scadenţa la o săptămână ajungea ieri la 5,28% pe an, dublu faţă de nivelul de la jumătatea lunii aprilie şi uşor peste dobânda de politică monetară a BNR. Prin operaţiuni repo, banca centrală oferă băncilor comerciale lichiditate pe termen de o săptămână la o dobândă de 5,25% pe an.

Dobânzile la depozitele interbancare au crescut rapid în ultima săptămână pe fondul tensiunilor din zona euro, care au pus presiune pe cursul de schimb şi pe costul la care băncile şi statul se pot împrumuta de pe pieţele externe. Soluţia cea mai simplă pentru bănci a rămas în acest context finanţarea de la BNR, care începând din toamna anului trecut alimentează în mod constant piaţa cu lichiditate. Doar trei-patru bănci au apelat însă până acum de fiecare dată la lichiditate de la BNR, dealerii sus­pectând că ar fi vorba de jucătorii cu capital local, care se împrumută pentru a plasa ulterior banii în titluri de stat.

Efectul acestei politici a fost limitat asupra pieţei creditului de consum, principalul beneficiar al alimentării cu lichiditate a pieţei fiind statul, care de la începutul anului s-a împrumutat mai mult şi mai ieftin. Şi statul se confruntă însă acum cu presiuni de creştere a costului finanţării. "Rezultatele ultimei licitaţii pentru titluri de stat nu indică alţi cumpărători în afară de cele trei bănci cu capital românesc, ceea ce arată că presiunile ascendente asupra randamentelor titlurilor de stat sunt în creştere", potrivit unui raport al analiştilor ING Bank.

Ministerul Finanţelor a împrumutat la finalul săptă­mânii trecute 700 mil. lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, la un randament de 6,15% pe an, nivel uşor mai ridicat decât cel de la licitaţia precedentă.