De unde vin, unde pleacă şi de ce nu ajung banii din sănătate

Aproximativ 80% din banii cheltuiţi cu sănătatea în România sunt publici, în timp ce numai 20% din cheltuieli sunt private, sub media europeană, care este de aproximativ 27%, arată studiul "Veniturile şi cheltuielile sistemului de sănătate" realizat de ExpertForum (un ONG) şi Mind Research & Rating (firmă de cercetare şi rating).

Sumele pe care sănătatea le are la dispoziţie şi modul cum se cheltuiesc aceşti bani au intrat sub lupa opiniei publice în ultima perioada, în condiţiile în care se încearcă implementarea unei noi legi şi atragerea de noi sume în sistem. Totodată, analiza banilor arată că aceştia s-au dublat din 2005 până în prezent în acest domeniu, dar creşterea nu s-a regăsit şi în calitatea serviciilor pentru pacienţi.

Venituri din mai multe surse

Banii pentru sănătatea vin din plăţile pe care angajaţii şi angajatorii le fac la fondul de sănătate (de 10,7%) din taxa pe viciu (care se aplică ţigărilor şi băuturilor alcoolice), din taxa clawback (o taxă pe creşterea vânzărilor companiilor farma) şi sunt strânse de ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală).

Contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor s-au ridicat la 15 miliarde de lei (3,54 miliarde de euro) în 2011, în timp ce din taxa pe viciu s-au strâns 1,2 miliarde de lei (283 mil. euro), iar din taxa clawback numai 0,24 miliarde de lei (56 mil. euro). Sistemul taxei clawback a fost însă modificat, iar în noua formulă de calcul ar trebui să aducă mai mulţi bani. Numai în luna februarie din taxa clawback s-au strâns la ANAF 64 mil. euro, iar pe 25 mai este a doua scadenţă din acest an.

Veniturile din acest an ale sănătăţii sunt date peste cap de o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la pensiile mai mari de 740 de lei, care reduce la mai puţin de jumătate veniturile bugetate din această sumă, arată studiul "Veniturile şi cheltuielile sistemului de sănătate". Totodată, sistemul a mai primit subvenţii de la bugetul de stat de 5,5 miliarde de lei (1,3 mil. euro) cumulat în 2010 şi 2011.

Cheltuieli tot mai mari

Cheltuielile publice totale se ridică la aproximativ 5 miliarde de euro, bani ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai Ministerului Sănătăţii şi ai administraţiei locale pentru spitalele din reţeaua proprie.

Cei mai mulţi bani ai Casei merg pentru spitale, alte ponderi importante fiind deţinute de medicamente şi asistenţă medicală primară.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii alocă bani pentru programe naţionale de sănătate, asistenţă medicală în unităţi de primiri urgenţe, plata medicilor rezidenţi şi a medicilor din cabinetele medicale şcolare sau pentru investiţii în sctorul public.

În acelaşi timp, primăriile, care au în administrare peste 250 de spitale de stat, dau bani pentru echipamente şi alte investiţii. Pe de altă parte, cheltuielile private se referă la plăţile pentru servicii medicale în clinici şi spitale private şi la me di camentele plătite cu bani din buzunar.

Peste18 milioane de persoane sunt asigurate

În România există 18,3 milioane de asiguraţi înscrişi pe listele medicilor de familie, din care plătitori la fondul pentru sănătate sunt 12,6 milioane de persoane, arată datele transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la solicitarea ZF.

"5,69 de milioane de persoane, din care 71% sunt copii, sunt scutiţi de la plata contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate", se arată în datele CNAS.

Totodată, 3,27 de milioane de persoane, din care 76% sunt pensionari cu venituri din pensii sub 740 de lei, sunt asiguraţi cu plata contribuţiei din alte surse.