Uztel Ploieşti a strâns 8 mil. euro în conturi de când a intrat în insolvenţă, iar anul trecut a avut cel mai mare profit din ultimii 10 ani

Producătorul de utilaj petrolier Uztel Ploieşti, aflat în insolvenţă, a înregistrat anul trecut un profit net de 5,4 mil.lei, iar pentru acest an şi-a bugetat câştiguri de 10 mil. lei, însă principalii acţionari au respins raportul anual şi bugetul propus de administratorul social, prelungind starea de incertitudine în care se alfă compania.

Remus Borza, managing partener Euro Insol, administratorul judiciar al Uztel Ploieşti (UZT), cel mai mare producător de utilaj petrolier din România, spune că firma care a intrat în insolvenţă în august 2010 se află în prezent într-o condiţie mai bună decât multe alte societăţi viabile de pe plan autohton, dar situaţia companiei este în continuare incertă din cauza opoziţiei unor membri ai fostei conduceri a Uztel care deţin controlul în acţionariat.

La finalul lunii aprilie, Asociaţia Uztel, care deţine 83,8% din acţiuni, a respins toate punctele de pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), printre care situaţiile financiare pe anul trecut, repartizarea profitului şi bugetul pe 2012 al societăţii.

"Există un conflict de interese între Asociaţia Acţionarilor Uztel, care este controlată de câţiva directori ai societăţii în proporţie de circa 80% şi cei 600 de salariaţi ai săi, cărora le-au fost cumpărate acţiunile aproape pe nimic şi mai deţin 17% din acţiuni. Compania a fost acaparată de 3-4 foşti directori care au devalizat compania şi au căpuşat-o. În octombrie 2010 când societatea a intrat în insolvenţă mai avea câteva mii de lei în conturi şi restanţe la salariaţi de peste 5 milioane de lei şi la Fisc de circa 14 milioane de lei. În prezent societatea a ajuns să aibă 8 milioane de euro în conturi şi am plătit restanţele către salariaţi şi 17 milioane de lei restanţe şi datorii curente către stat", a declarat Remus Borza.

În 2011, primul an în care Uztel a fost condusă de administratorul special Euro Insol, producătorul de utilaj petrolier a raportat cel mai mare profit din istoria societăţii, de 5,4 mil. lei după ce cu un an în urmă înregistrase pierderi record, de 17,6 mil. lei. Totodată, afacerile producătorului de utilaj petrolier au urcat anul trecut cu 64%, la 77 mil. lei (18,2 mil. euro). Firma avea la finele anului trecut datorii totale de 77,3 mil. lei (18 mil. euro) şi o valoare contabilă de 86,2 mil. lei (20 mil. euro).

"Mă duc la DNA şi prezint toate hârtiile acolo", a declarat Constantin Trestioreanu, preşedintele Asociaţiei Uztel, în replică la acuzaţiile lui Borza.

El nu a dorit să precizeze motivul pentru care Asociaţia Uztel a respins punctele de ordinea de zi a AGA de la Uztel. Respingerea hotărârilor conducerii vine în contextul în care administratorul judiciar nu a permis Asociaţiei Uztel introducerea unor puncte pe ordinea de zi pe motiv că firma se află în insolvenţă şi în acest caz drepturile acţionarilor sunt exercitate exclusiv de administratorul special al Uztel.

Ion Dinu, care a ocupat funcţia de director general al Uztel până în 2010, spune că producătorul de utilaj petrolier a intrat în insolvenţă ca efect al prăbuşirii comenzilor în urma crizei financiare.

"În două luni de zile comenzile Uztel s-au prăbuşit la un sfert. Nu te poţi adapta atât de repede şi în plus nu credeam că această criză va dura aşa de mult", a precizat Dinu, care este unul dintre principalii acţionari ai Uztel cu o participaţie de 10% în cadrul Asociaţiei Uztel.

Pentru ceilalţi competitori din piaţă dispariţia Uztel ar fi o mare oportunitate mai ales că există o concurenţă mare între producători iar în ultimii ani au fost anunţate investiţii majore pe segmentul producţiei şi serviciilor petroliere.

Astfel, anul trecut americanii de la Lufkin au demarat o investiţie în valoare de 126 milioane de dolari în construcţia unei fabrici pentru producţia de utilaj petrolier situată în comuna Ariceşti din apropierea Ploieştiului.

În 2009, grupul american Cameron a finalizat o investiţie în producţia de utilaj petrolier la Ploieşti.

Pe partea de servicii petroliere grupuri de renume precum Schlumberger şi Halliburton au anunţat numai în ultimele două luni că intenţionează să dezvolte tot la Ploieşti centre de servicii petroliere. Uztel Ploieşti se bate pe piaţa utilajului petrolier din România cu americanii de la Cameron, care deţin Sterom Câmpina, grupul Upetrom, al omului de afaceri Gabriel Comănescu, Uzuc Ploieşti (UZC), deţinut de Ştefan Vuza, şi Upet Târgovişte (UPET), controlat de grupul rus OMZ.

"Circa 39% din afacerile derulate de Uztel în 2010 s-au derulat prin societăţi afiliate, a se citi căpuşe. Au căpuşat Uztel şi pe relaţia furnizori şi pe cea de clienţi. De exemplu, au cumpărat rulmenţi la preţuri de 2-3 ori mai mari decât preţul pieţei care ajung companiei pentru 23 de ani. Pe relaţia clienţi au achiziţionat prin offshore-uri echipamente petroliere de la Uztel la preţuri sub cele de cost, ei controlând în jur de 20 de societaţi. Îşi depozitau bunurile proprii în incinta Uztel pe cheltuiala societăţii", spune Remus Borza.

El a precizat că pe data de 17 octombrie 2011 a fost pronunţată o hotarâre de faliment a Uztel la cererea Asociaţiei Acţionarilor în condiţiile în care cu o lună înainte avusese loc adunarea creditorilor care au votat planul de reoganizare propus de ING şi agreat de ANAF cu o majoritate importantă, de 73%.

"Decizia de faliment a avut loc pentru că a propus şi Asociaţia Uztel un plan de reorganizare care propunea plata integrală a creanţelor şi care nu era sustenabil pentru că presupunea ca Uztel să raporteze profituri anuale de 5 milioane de euro. Planul lor nu a fost votat de niciun creditor, dar au contestat planul de restructurare al ING. Compania a fost declarată în faliment deşi nu datora un ban nimănui, avea 3 milioane de euro în conturi şi 1,8 milioane de euro profit. Este absurd pentru că avea indicatori mai buni decât milioane de societăţi viabile. Uztel este principalul furnizor pentru Petrom şi Romgaz şi cel mai mare producător autohton de utilaj petrolier. Este păcat şi o subminare a economiei naţionale", a precizat Borza.

Administratorul judiciar al Uztel a atacat hotărârea de faliment la Curtea de Apel şi aceasta a fost respinsă. Luna trecută Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a strămutat dosarul Uztel la Craiova la cererea Asociaţiei Salariaţilor Uztel şi are termen de judecată pe 22 mai.

"Uztel are nevoie de investiţii majore pentru retehnologizare pentru că fluxurile de producţie sunt învechite şi din această cauză nu este competitiv, iar halele sunt din anii 1950 şi stau să cadă pe oameni. Misiunea noastră ca administrator judiciar nu este numai să dăm bani la creditori, ci trebuie să punem şi societatea pe picioare ca să nu moară a doua zi după ce plă tim banii creditorilor", mai spune Remus Borza. El mai administrează printre altele insolvenţele distribuitorului IT RHS Company şi ale proiectelor imobiliare Asmita Gardens şi Ibiza Sol.

Uztel şi-a bugetat pentru acest an un profit net de 10,1 mil. lei (2,3 mil. euro), mai mare cu 85% faţă de cel obţinut în 2011 şi afaceri uşor în creştere, de 78,2 mil. lei (18 mil. euro).

În primul trimestru, compania a înregistrat afaceri de 13,5 mil. lei (3,1 mil. euro), în uşoară scădere faţă de primele trei luni din 2011, şi şi-a redus pierderile de la 2,6 mil. lei la 80.000 de lei.

Compania avea la finalul lunii martie lichidităţi de 28,4 mil. lei (6,48 mil. euro) şi datorii totale de 74,8 mil. lei (17 mil. euro), însă majoritatea erau eşalonate pe termen lung, conform planului de reogranizare.

În comparaţie, în iunie 2010, înainte ca societatea să intre în insolvenţă, datoriile totale erau de 71,8 mil. lei, însă lichidităţile însumau 0,46 mil. lei. Compania avea atunci o capitalizare de 10 mil. lei. Acţiunile Uztel au fost suspendate de la tranzacţionare din 26 august 2010.