Ipotecarul s-a dezgheţat în martie: volumul finanţărilor se apropie de 8 mld. Euro

Ipotecarul şi-a revenit în luna martie după o perioadă cu vânzări foarte slabe la începutul anului, soldul creditelor acordate de bănci pentru achiziţia de locuinţe înregistrând o creştere cu echivalentul a 70 mil. euro faţă de finalul lunii februarie, până la 7,79 miliarde de euro, arată datele BNR.

Vânzările de credite ipotecare s-au dezgheţat în martie după ce în primele două luni soldul împrumuturilor scăzuze cu circa 30 mil. euro, piaţa ajungând într-un punct de aşteptare pe fondul înăspririi normelor de creditare a persoanelor fizice.

Scăderea a venit şi în condiţiile în care programul "Prima casă", motorul creşterii ipotecarului în perioada de criză, nu a mai funcţionat în parametrii anteriori.

"Există cerere de credite pentru că preţurile locuinţelor s-au stabilizat şi acum chiar este un moment bun pentru o achiziţie. Statisticile ar fi arătat mai bine, dar sunt bănci care îşi curăţă portofoliile, ceea ce limitează creşterea soldului", spune Gabriel Creţu, directorul de vânzări al brokerului de credite Kiwi Finance.

Creşterea soldului creditelor ipotecare reflecta în trecut destul de bine vânzările noi având în vedere că acestea sunt acordate pe termen lung şi rambursările sunt nesemnificative, dar situaţia s-a schimbat în criză pentru că bancherii au închis un număr important de conturi ale clienţilor care nu şi-au mai putut plăti ratele.

Mii de case şi terenuri recuperate de la clienţii rău-platnici au fost scoase la vânzare de bănci, dar clienţii întârzie să apară. Toate aceste credite au fost scoase din bilanţuri, iar bancherii au fost nevoiţi să pună deoparte sute de milioane de euro pentru acoperirea eventualelor pierderi.

Primele două luni au marcat o reducere a cererii, dar şi a apetitului băncilor de a da credite.

BNR a modificat regulamentul de creditare a populaţiei la începutul anului, creditele ipotecare în valută devenind mai dificil de obţinut, în condiţiile în care clienţii trebuie să strângă acum cel puţin un sfert din suma necesară achiziţiei înainte de a solicita un credit.

Creditele ipotecare în lei nu au făcut obiectul restricţiilor, avansul minim fiind menţinut la 15%. Totuşi, acestea au fost mult timp ocolite de clienţi din cauza dobânzilor foarte mari faţă de creditele în valută. Există însă semnale că situaţia se schimbă, multe bănci coborând acum cu dobânzile la ipotecare în lei sub pragul de 10%.

Soldul creditelor ipotecare în lei s-a menţinut însă la circa 1,5 miliarde de lei în luna martie, reprezentând mai puţin de 5% din total. Chiar dacă dobânzile au scăzut, rata lunară la un credit în lei este în continuare cu 25-30% mai mare decât la euro, singurul avantaj fiind lipsa riscului valutar.

Creditul ipotecar a crescut cu echivalentul a un miliard de lei pe parcursul anului trecut, susţinut de finanţările acordate cu garanţia statului, dar în primele două luni bancherii abia dacă au mai reuşit să vândă o mie de credite ipotecare pe lună, ceea ce înseamnă finanţări de circa 40 mil. euro.

Statisticile de la Biroul de Credit, instituţia care gestionează informaţiile despre creditele acordate populaţiei, indicau o creştere cu numai 2.000 de conturi a numărului creditelor ipotecare în primele două luni din acest an, ceea ce înseamnă un împrumut la fiecare şase sucursale şi agenţii.

Băncile au în portofoliu peste 220.000 de credite ipotecare, din care mai mult de un sfert reprezintă finanţări prin "Prima casă".

Cererea pentru credite "Prima casă" a scăzut însă în ultimele luni, numărul dosarelor aprobate zilnic de Fondul de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat în acest program, ajungând la 85 de dosare în martie, în condiţiile în care în perioadele de vârf ajungea şi la 200 de dosare.