România devine în acest an exportator net de produse agroalimentare după cinci ani de „steroizi“ pe bani europeni

Ziarul Financiar 26.04.2012

Dacă exporturile vor continua să avanseze în ritmul ultimilor cinci ani la sfârşitul acestui an România va deveni exportator net de produse agroalimentare.

"Afacerile din agricultură sunt în acest moment superprofitabile ca urmare a preţurilor mari pentru alimente, dar şi pentru că producătorii primesc subvenţii. Agricultura românească merge în două viteze, cea a fermelor tradiţionale mici şi cea a afacerilor industriale, însă impactul celor din urmă este tot mai vizibil", a explicat Gabriel Popescu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului de la ASE Bucureşti.

El adaugă că accelerarea exporturilor din prezent este justificată şi de faptul că agricultura a fost reformată în două rânduri în ultimele două decenii, dar şi pentru că firmele româneşti reîncep să câştige pieţele pierdute în perioada tulbure de la mijlocul anilor 1990. "Explicaţia este că au trecut 18 ani după o reformă agrară şi 12 după cea de-a doua reformă pe această linie. Acum încep să se cicatrizeze rănile acestor reforme şi agricultura se relansează. România a pierdut după 1990 pieţele din Orientul Mjlociu şi pe cele asiatice, unde trimiteam berbecuţi, pui, ouă, dar şi cereale." De cealaltă parte, ministrul agriculturii Stelian Fuia a spus că exporturile pot creşte în continuare dacă producătorii agricoli se vor asocia pentru a putea procesa recoltele şi trimite ulterior în străinătate.

"Deficitul comercial a scăzut pentru al treilea an la rând. Reducerea de deficit este de 50% pentru că am avut un an agricol bun. Exporturilor au atins aproape patru miliarde de euro. Anul agricol bun ne-a ajutat să exportăm mai mult şi mai bine, dar este nevoie de organizarea producătorilor pentru a creşte în continuare exporturile. Revin cu mesajul că asocierea ajută", a declarat Fuia cu ocazia prezentării bilanţului pe 2011 pentru comerţul cu produse agroalimentare.

Pe lângă anul agricol-record din 2011, avansul exporturilor de produse agroalimentare a fost susţinut în ultimii cinci ani şi de subvenţii. În această perioadă la producători au ajuns în total 2 mld. euro, bani plătiţi de UE pentru fiecare hectar de teren agricol românesc, dar şi alte 3,7 mld. euro care au intrat din 2007 până în prezent în conturile fermierilor care au depus proiecte de investiţii tot pe bani de la Uniunea Europeană.

Impactul fondurilor direcţionate de Bruxelles în agricultură a avut rezultate asemănătoare şi în alte economii. Spre exemplu, Polonia - ţară care a aderat la UE în 2004 - exporta în 2005 alimente de şase miliarde de euro, iar la finalul lui 2010 livrările la extern au depăşit pragul de 11 mld. euro, potrivit datelor Oficiului de Statistică din Polonia (GUS).
 

Vânzările în străinătate rămân dependente de materii prime

Exporturile de alimente ale României sunt în continuare dependente de livrările în străinătate a materiilor prime agricole, segment controlat de traderii multinaţionali. Anul trecut exportatorii au trimis în străinătate grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi seminţe de rapiţă în valoare totală de 1,6 mld. euro, adică 42% din total.

Exporturile de cereale şi plante oleaginoase - materii prime agricole brute - sunt controlate de companii care pot fi numărate pe degetele de la două mâini. Aceste companii fac exporturi uitându-se doar la cotaţiile internaţionale.

Aceşti giganţi multina ţionali nu obişnuiesc să îşi schimbe însă strategia, în condiţiile în care pe piaţa internă ar exista un deficit de grâu sau porumb. În tot acest timp doar câţiva mari producători de grâu sau porumb reuşesc să facă direct exporturi, în condiţiile în care traderii controlează o bună parte din infrastructura de depozitare a cerealelor.

De cealaltă parte, exporturile de produse procesate precum cârnaţii, patiseria, margarina şi conservele din carne au o valoare cumulată de 141 milioane de euro, numai 3,6% din total.

Totuşi o parte din exporturile de produse alimentare procesate au încheiat anul trecut în creştere puternică. Spre exemplu, livrările în străinătate făcute de companiile producătoare de preparate alimentare au avansat cu 67%, producătorii de conserve din carne şi-au majorat cumulat exporturile cu 23% în timp ce fabricanţii de cârnaţi au trimis cu 41% mai multe produse pe pieţele externe. Plusul pentru produsele procesate din carne precum cârnaţii, preparatele sau conservele din carne nu este surprinzător, în condiţiile în care marii producători din România au apăsat în ultima perioadă pedala exportului ca şi consecinţă a scăderii consumului de pe piaţa internă. Spre exemplu, CrisTim, un business de 80 de milioane de euro pe an din industria mezelurilor, vizează în acest an să ajungă la exporturi de 20% din producţie, cifră similară cu cea a producătorului de carne de pui Agricola Bacău.

 

Importurile nu depăşesc pragul de 4,2 miliarde euro

În timp ce exporturile au galopat în ultimii cinci ani, crescând de aproape patru ori, importurile au avansat în acelaşi interval cu 27%, la 4,2 miliarde de euro.

Topul produselor importate cu cea mai mare valoare este condus de zahăr, intrările în economie pe această linie cifrându-se în 2011 la 301 milioane de euro. Una dintre explicaţiile pentru care pe piaţa locală ajunge zahăr din import este un sistem de cote de producţie la nivel european, dar şi declinul industriei locale.

Dacă în 1990 în România erau 33 de fabrici de zahăr, acum mai funcţionează doar nouă, dintre care una - Zahărul Bod - este în insolvenţă.

Zahărul este urmat între importuri de carnea de porc, categorie care acoperă 257 milioane de euro din totalul alimentelor străine intrate în economia locală anul trecut. România s-a aflat însă în ultimii opt ani sub o interdicţie europeană pentru exporturile de porci şi carne de porc ca urmare a temerilor privind pesta porcină. În această perioadă firmele româneşti au recurs la importuri masive din străinăte.

În ultimii zece ani importurile cumulate de carne de porc se cifrează la 2,9 miliarde de euro.

Producătorii români au primit însă la începutul anului undă verde de la Uniunea Europeană pentru exporturile de carne de porc. Până acum doar americanii de la Smithfield - cel mai mare producător local - şi-au anunţat intenţia de a face exporturi. Gigantul american vizează pentru acest an exporturi de cel puţin 17 milioane de euro, potrivit unor informaţii anterioare. Economia românească a avut anul trecut un deficit de 248 milioane de euro pe această linie.

În aceste condiţii este puţin probabil că producătorii români vor reuşi în acest an să închidă uşa companiilor care livrează carne de porc pe piaţa locală.

 

 

Patru producători de alimente care mizează pe export
Grupul elen Olympus, specializat în producţia de lactate, a anunţat recent că 80% din producţia fabricii din România merge la export în ţări din Europa Centrală şi de Est, dar şi în Italia. Compania speră ca în acest an să "atace" şi pieţele din vestul Europei şi piaţa americană. Aici ar urma să ajungă brânză, telemenea şi iaurt de 32 de milioane de euro până la sfârşitul anului.
Grupul CrisTim, deţinut de omul de afaceri Radu Timiş, a ţinut piept crizei din ultimii ani cu ajutorul exporturilor. Dacă acum patru ani Timiş nu se uita la pieţele din străinătate, acum compania sa ajuns să facă livrări în 16 ţări europene. Încasările din export acoperă acum 13% din afacerile de 80 de milioane de euro ale companiei, însă CrisTim şi-a bugetat pentru acest an dublarea încasărilor din străinătate prin intrarea pe pieţele din Rusia sau China.
Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, îşi va susţine în acest an creşterea încasărilor şi prin exporturi. Compania este prezentă pe pieţele externe încă de la începutul anilor 1990, însă în ultima perioadă producătorul a pus accentul pe această linie de business. Până la sfârşitul anului Agricola şi-a bugetat o creştere a exporturilor cu 13%, la 26 milioane de euro.
Producătorul de vin Cramele Recaş şi-a majorat anul trecut exporturile cu 130%, iar pentru acest an compania şi-a bugetat o creştere suplimentară de 30%. În total 40% din producţia companiei pleacă în străinătate către pieţe precum Marea Britanie, Statele Unite, Japonia, Suedia sau Estonia. Recent producătorul a semnat un parteneriat cu Tesco, unul dintre cei mai mari retalieri din lume, pe rafturile comerciantului urmând să ajungă 1,2 milioane de sticle de vin românesc.