Martin Wolf, FT: Impactul austerităţii fiscale în zona euro

Inspirat de blog-ul lui Paul Krugman, laureat al premiului nobel, de pe site-ul publicaţiei New York Times în care tratează austeritatea şi creşterea economică în zona euro, editorialistul Martin Wolf de la Financial Times încearcă să facă o analiză proprie a situaţiei utilizând cele mai recente date de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Concluzia lui este că nu există nicio dovadă că prin constrângerile fiscale se poate stimula creşterea economică astfel încât să se amortizeze efectele directe ale scăderilor economice.

Pentru a putea face previziuni pentru 2012, Wolf a considerat două variabile: constrângerea fiscală ca modificarea procentuală a deficitului structural (sau ciclic-ajustat) guvernamental din 2008, anul crizei, şi creşterea economică ca modificare procentuală din PIB, din 2008 până în 2012. El porneşte de la premisa că modificarea reprezintă mai degrabă rezultatele politicii aplicate, decât efecte ciclicităţii.

Rezultatul analizei: cu cât este mai mare constrângerea structurală, cu atât este mai mare şi modificarea procentuală a PIB-ului. El a calculat că fiecare punct procentual al constrângerii structurale fiscale reduce PIB-ul cu 1,5% faţă de nivelul avut în 2008. Astfel, ajustarea bugetară de 8 puncte procentuale din Grecia a micşorat PIB-ul ţării cu 12%.

Pe lângă faptul că prin rezultatul obţinut se susţine ideea că austeritatea nu ajută la relansarea economică, cel puţin în condiţiile actuale, această analiză mai surprinde două aspecte. În primul rând, economiile din Malta, Franţa şi Germania au evoluat surprinzător: au crescut în pofida austerităţii. Însă constrângerile fiscale din Franţa şi Germania sunt minime, la fel ca şi creşterea lor economică. În al doilea rând, economiile Olandei şi Finlandei au scăzut uşor, cu toate că măsurile fiscale nu au fost restrictive. Astfel, dintre cele 15 ţări analizate, doar cinci indică o relaţie surprinzătoare între constrângerea fiscală şi creşterea economică. În ceea ce priveşte constrângerile fiscale din Grecia şi Irlanda, acestea au fost într-adevăr foarte mari.

Aşadar nu există nicio dovadă că prin austeritate se poate stimula creşterea economică astefel încât să se compenseze efectele directe ale scăderilor economice. Scăderile economice mici duc la recesiune, iar scăderile mai abrupte duc la depresiune. Mai mult, performanţa generală a economiilor din zona euro între anii 2008 şi 2012 este slabă. S-a estimat că doar şase economii ale zonei euro vor înregistra creşteri economice: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Malta şi Slovacia, menţionează Wolf.

El concluzionează că, dat fiind numărul mare de state care ar putea face ajustări fiscale în următorii ani, este probabil ca economiile lor să scadă. Însă cât timp va rezista "lipiciul" politic în aceste circumstanţe este o problemă interesantă, spune editorialistul la sfârşitul analizei.