Creditul privat s-a dezgheţat în martie, dar numai pentru companii. Populaţia încă mai are de aşteptat

Creditul privat a revenit pe plus în martie după trei luni consecutive de scădere, dar bancherii încă sunt reticenţi să-şi asume riscuri pe segmentul de retail, astfel că cei mai mulţi bani au ajuns la companii.

Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor a crescut cu echivalentul a 2 miliarde de lei în luna martie şi a ajuns la 224,3 miliarde de lei (51,2 mld. euro), potrivit datelor agregate de BNR.

Luna martie a marcat un punct de cotitură şi în ceea ce priveşte moneda de finanţare, creditele în lei ajungând în prim-plan, în timp ce volumul finanţărilor în valută a stagnat. Creditele în lei au crescut cu 1,5% faţă de luna anterioară, la 81,4 miliarde de lei, în timp ce finanţă rile în valută exprimate în euro s-au menţinut la echivalentul a 32,6 miliarde de euro.

"Creditarea în lei este favorizată de politica monetară a băncii centrale, dar şi de o problemă structurală a sistemului bancar: există un dezechilibru între creditele acordate în valută şi finanţarea corespunzătoare acestora. Având în vedere şi scăderea finanţărilor de la băncile-mamă, creditul în valută este descurajat, cu atât mai mult cu cât costul acestuia este pe o tendinţă de creştere", consideră Cătălina Molnar, economistul-şef al RBS Bank.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a crescut cu 10%, împrumuturile în valută înregistrând însă cel mai rapid ritm de creştere.

Creditarea în lei, care a fost marginalizată pe parcursul anului trecut mai ales pe segmentul clienţilor individuali, a crescut cu mai puţin de 6% pe parcursul ultimului an, până la 34,5 miliarde de lei. Bancherii încearcă acum să revitalizeze vânzările de credite în lei, fiind forţaţi şi de reglementările mai stricte ale BNR, astfel că au reluat în ultimele săptămâni promoţiile la creditele de consum, segmentul cel mai afectat de criză. Totodată, băncile au început să scoată în faţă creditele ipotecare în lei, care au fost mult timp marginalizate din cauza dobânzilor mari faţă de valută.

Un nou regulament de creditare a persoanelor fizice care a intrat în vigoare anul acesta obligă băncile să vândă credite ipotecare în valută doar cu avans de minimum 25% din suma necesară achiziţionării locuinţei, în timp ce la lei avansul minim a rămas la 15%. Creditul ipotecar a fost unul dintre produsele cel mai bine vândute în criză, datorită programului "Prima casă".

"Având în vedere că zona creditului de consum a fost continuu afectată în sens negativ de la începutul crizei, este normal ca băncile să încerce să revitalizeze şi această componentă. Este important cum acorzi creditul de consum, dar cred că noul regulament al BNR ar trebui să limiteze derapajele", spune Molnar.

Bancherii testează din nou cu promoţii nişa creditelor de consum în lei după ce soldul acestor împrumuturi a scăzut constant în perioada de criză, ajungând la un minim de 25 miliarde de lei. Spre exemplu, în perioada de boom volumul creditelor de consum în lei ajungea la 38 miliarde de lei.

Creditarea în lei este încurajată şi de politica băncii centrale, care a redus dobânda-cheie cu un punct procentual în ultimele cinci luni, până la un minim record de 5,25% pe an. Totodată, BNR efectuează în mod refulat, începând din toamna anului trecut, injecţii de lichiditate pe piaţă, prin operaţiuni repo săptămânale.

Creşterea lichidităţii pe piaţă a ajutat şi statul să se împrumute mai ieftin de la bănci, astfel că soldul creditului guvernamental s-a majorat cu 30% în ultimul an, ajungând la aproape 80 miliarde de lei.

Depozitele din bănci ale populaţiei şi ale companiilor au crescut în paralel cu aproape 11% faţă de luna martie 2011 şi au ajuns la 189,7 miliarde de lei, cea mai mare parte a sumelor fiind atrase de la populaţie. Faţă de luna februarie, volumul depozitelor a crescut cu 0,6%.