Programul de convergenţă taie din creşterea PIB

Guvernul a ajustat cu peste un punct procentual prognoza de creştere economică pentru următorii trei ani, avansul PIB urmând să fie sub 4%, în condiţiile în care se doreşte reducerea în continuare a deficitului bugetar, menţinerea angajărilor îngheţate în sectorul public şi recuperarea integrală a diminuărilor salariale din 2010.

Unul dintre elementele comune ale programelor de con­vergenţă de până acum, care rămâne "bătut în cuie" şi în do­cumentul actual, este angajamentul de adoptare a monedei euro în 2015, care devine însă tot mai iluzoriu.

Spre deosebire de documentele din anii anteriori, programul de convergenţă actual nu mai include o analiză de senzitivitate a proiecţiilor bugetare pentru diferite scenarii, care iau în considerare materializarea anumitor riscuri.

Pentru anul 2013 creşterea economică este prognozată la 3,1%, faţă de 4,5% în vechiul program, iar pentru 2014 este estimat un avans al PIB de 3,6% comparativ cu 4,7% anti­cipat în urmă cu un an. În 2015 creşterea economică ar urma să ajungă la 3,9%, iar cererea internă ar urma să fie motorul acestor evoluţii. Deşi nu se mai întrevăd măsuri de auste­ritate de genul celor aplicate în 2010, la cheltuieli se va men­ţine o abordare prudentă tocmai pentru a consolida trendul sustenabil al finanţelor publice, se afirmă în document.

Reorganizarea ANAF este unul dintre obiectivele priori­tare incluse în programul de convergenţă, numărul de admi­nis­traţii financiare urmând să fie redus în 2015 la 47 de uni­tăţi, din care 41 în ţară şi 6 în Bucureşti. În prezent funcţio­nează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşe­neşti, comunale. Tot sub coordonarea ANAF activează Gar­da Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor. Alte pri­o­rităţi vizează direcţionarea fondurilor publice către do­meniul investiţiilor şi spre accelerarea absorbţiei fon­durilor europene, care pot suplimenta bugetul şi ar ajuta eco­nomia să îşi mărească potenţialul de creştere, dar şi conti­nua­rea politicilor de reducere şi de prevenire a apariţiei arie­ratelor. Pentru perioada 2013-2015 se prognozează majora­rea valorii investiţiilor străine de la 3,5 mld. euro la 4,6 mld. euro.

Ce include Programul de convergenţă pentru 2012 - 2015

• Angajamentul de adoptare a monedei euro în 2015 este menţinut, fiind considerat o ancoră importantă a asigurării consecvenţei în timp a mixului de politici macroeconomice şi a reformelor structurale, precum şi pentru promovarea ajustărilor necesare creşterii "rezilienţei şi flexibilităţii" economiei româneşti;

• Creşterea economică pentru anul viitor este estimată la 3,1%, faţă de 4,5% în vechiul program, în timp ce pentru 2014 este prognozat un avans al PIB de 3,6% comparativ cu 4,7% anticipat în urmă cu un an. Pentru 2015 Guvernul estimează o creştere economică de 3,9%.Ţinta de creştere economică pentru 2012 a fost revizuită de la 4% la 1,7%;

• Recuperarea integrală a diminuărilor salariale aplicate în 2010 angajaţilor din sectorul bugetar, ceea ce va conduce la o uşoară creştere a cheltuielilor de personal, dar cu tendinţă de scădere a acestora pe termen mediu;

• Continuarea şi în următorii ani a reducerii numărul de salariaţi în sectorul public, prin angajarea unei singure persoane la şapte posturi vacantate, sistem care va fi însă aplicat cu mai multă flexibilitate pentru ca blocajele generate de lipsa de personal să fie eliminate;

• Ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de 2,3% din PIB în 2012, 1,5% din PIB în anul 2013, 1,2% din PIB în 2014 şi 0,9% din PIB în anul 2015 (cifre conform metodologiei ESA); se estimează că încă din 2013 este posibil ca România să îndeplinească ţinta de deficit bugetar structural de 0,7% din PIB;

• Finanţarea deficitului bugetar în perioada 2012-2015 se va realiza în proporţie relativ echilibrată din surse interne şi externe; sursele necesare refinanţarii datoriei publice guvernamentale se vor asigura de pe piaţa pe care s-au emis aceste datorii şi din rezerva financiară în valută a MFP;

• Nivelul datoriei guvernamentale (conform metodologiei UE -SEC95) va fi în 2012 de 33,9% din PIB, iar în perioada 2013-2015 nivelul estimat al datoriei publice se situează sub 33,5% din PIB; în perioada 2012 - 2015, pe fondul unei creşteri economice medii de circa 3,1% din PIB şi al unor deficite calculate conform metodologiei UE (SEC95) sub 2,5 % din PIB, ponderea datoriei guvernamentale nu va depăşi 34% din PIB;

• Revenirea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale în raport cu euro;

• Îmbunătăţirea politicilor în domeniul investiţiilor şi continuarea politicilor de reducere şi de prevenire a apariţiei de arierate;

• ANAF va fi reorganizată la jumătatea anului 2013 în 8 direcţii, având competenţă teritorială similară celor 8 regiuni de dezvoltare. În anul 2015 numărul de administraţii financiare va fi redus până la 47 de unităţi (câte una în fiecare judeţ şi în sectoarele Municipiului Bucureşti), iar direcţiile regionale de finanţe publice, cele de vamă şi cele de gardă financiară vor fuziona într-o singură structură;

• Suma estimată a fi rambursată României de Comisia Europeană în perioada 2012-2013 pe principalele fonduri postaderare este de 14 mld. euro;

• Sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile; populaţia României în vârstă de peste 65 ani va creşte de aproape două ori, iar numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 55 ani scade la jumătate în următorii 50 de ani, ceea ce va afecta negativ piaţa muncii.