Ce vrea premierul de la Consiliul pentru mediul de afaceri: propuneri de combatere a evaziunii şi stimulare a exporturilor. Ce vor specialiştii: să nu muncească degeaba
"Cea mai importantă speranţă a mea legată de Consiliul consultativ este să nu muncesc degeaba. Munca patriotică mă amuză, dar munca degeaba mă enervează", aşa rezumă expertul fiscal Gabriel Biriş aşteptările sale legate de Consiliul consultativ pentru mediul de afaceri - un "conclav" de experţi format din şefi de corporaţii, bancheri, antreprenori, pe care premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a strâns în jurul său pentru a-l sfătui în privinţa măsurilor şi a strategiilor economice pe care urmează să le adopte guvernul său.
"Obiectivul principal este de a consolida punţile de legătură între politicile economice guvernamentale şi mediul economic. Consiliul se va constitui în prim for de sesizare a impactului deciziilor economice ale Guvernului, ca un sistem de avertizare timpurie. Este un consiliu către care mă îndrept cu speranţa că obţin soluţii şi în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, şi pentru atragerea de fonduri europene."
Premierul a mai arătat că Guvernul mai aşteaptă din partea consiliului propuneri pentru creşterea volumului exportului românesc şi colaborarea şi "coabitarea" între companiile româneşti şi cele străine.
Dar mandatul acestui Guvern este limitat în timp, cel puţin aşa se văd lucrurile în momentul de faţă. Unii dintre membrii Consiliului consultativ au însă cel puţin două aşteptări mari: chiar dacă până la alegerile generale mai sunt opt-nouă luni, se pot lua încă măsuri care să schimbe paradigma actuală şi, odată cu ea, percepţia despre mediul de afaceri din România; apoi: acest demers al premierului să devină un model, adică mediul de business să fie consultat şi să poată veni şi în anii viitori cu propuneri atunci când sunt luate decizii care privesc economia.
Dacă unii dintre membrii acestui "consiliu al înţelepţilor" spun că aşteaptă să mai treacă puţin timp pentru a-şi formula o opinie, alţii au deja ideile în sac şi cred că ele nu sunt greu de aplicat.
Gabriel Biriş, cofondator al firmei de avocatură Biriş Goran, membru al Consiliului consultativ, spune că pe zona fiscală se pot lua rapid măsuri care să aibă şi efecte imediate. Între acestea, pe zona de contribuţii se poate plafona baza de calcul şi elimina excepţiile, pe zona de TVA se poate extinde taxarea inversă cu efecte benefice, o legislaţie a holdingului care să uşureze viaţa antreprenorilor este perfect plauzibilă, în vreme ce în zona impozitelor locale trebuie eliminată taxarea diferită a persoanelor fizice şi a firmelor.
Pe zona de evaziune fiscală pot fi adoptate măsuri suplimentare, mai spune Biriş, care arată că intenţia de combatere a evaziunii prin măsuri de control indirect (Fiscul vede cât cheltuieşti şi ar urma să te impoziteze pentru acele cheltuieli care îţi depăşesc veniturile declarate) nu va avea efect câtă vreme nu există o declaraţie de patrimoniu. De asemenea, combaterea evaziunii la alcool sau în agricultură nu este imposibilă, dar mai întâi trebuie controlaţi cei care controlează, adică cei din ANAF, spune Biriş: Ei ar trebui să fie primii supuşi acestui "control indirect": "Nu poţi combate evaziunea cu unii din ANAF care nu ştiu cum să-şi mai acopere furăciunile".
Biriş crede că astfel de măsuri vor schimba percepţia despre România, iar schimbarea percepţiei va antrena schimbarea în bine a stării de spirit.
Silviu Hotăran (fost şef al Microsoft România, actualmente director al GKTI Semper Human, firmă de training), care face parte dintre cei 26, spune că este prea devreme pentru a intra în detalii: "Am nişte aşteptări, dar vom vedea. În orice caz, îmi place iniţiativa, ea este o premieră şi de aceea am acceptat cu plăcere să fac parte din acest consiliu. Ar fi bine ca această iniţiativă să aibă un caracter permanent (să ţină şi după alegeri - n.n.). Sunt foarte multe întrebări, iar important este să-ţi pui întrebările la momentul potrivit. Altfel nu facem nimic (dacă spunem că mandatul actualului guvern este limitat - n.n.)".
Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, un business de 113 mil. euro în 2011, cooptat în Consiliul consultativ, a pledat de-a lungul vremii pentru relaxarea fiscalităţii şi a criticat fostul guvern pentru măsurile pe care le-a considerat incomplete şi întârziate. Şucu spune acum: "Am acceptat să fac parte din acest consiliul pentru că am fost învăţat să pot să contribui. Rămâne de văzut (după întâlnirea de aseară - n.n.) cum pot ajuta".
Deocamdată, se pare că membrii Consiliului consultativ nu au mandat să vorbească public şi, cum spune Ionel Blănculescu, economist specializat în management financiar care va îndeplini rolul de secretar al consiliului, vor vorbi după consolidarea acestui grup doar cu mandat. Alţi membri ai consiliului îşi manifestă speranţa că de pe urma lui se vor vedea şi roadele. "Va fi important dacă există şanse ca acest consiliu să creeze un precedent şi pentru guvernele următoare. Noi ne vom pune pe treabă, dar depinde şi cât vom fi ascultaţi. Este foarte important să tratăm probleme care ţin de o strategie pe termen lung", spune Mihai Marcu, unul dintre acţionarii MedLife, cel mai mare operator pe piaţa serviciilor medicale private din România după cifra de afaceri.
Consiliul va fi coordonat de Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank, iar Ionel Blănculescu, fost preşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Bancare, va fi secretarul acestei structuri. Din Consiliul consultativ vor face parte Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, Dragoş Pavăl, proprietarul Dedeman, Radu Timiş, fondatorul CrisTim, Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, Mihai Marcu, preşedintele MedLife, sau Gabriel Biriş, consultant fiscal şi partener al firmei de avocatură Biriş Goran, Mariana Gheorghe, CEO Petrom, Constantin Stroe, vicepreşedinte al Dacia, Mihai Rohan, preşedintele Carpatcement, Cristian Colţeanu, şeful General Electric România, Dragoş Damian, CEO al Terapia Rambaxy, Andrei Caramitru, şeful pe Europa de Est al unei divizii din cadrul McKinsey, Silviu Hotăran, fost şef al operaţiunilor Microsoft în România, Sergiu Manea, vicepreşedinte al BCR, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Radu Merica, preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, Marius Marin, preşedintele Macon Deva, Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, Nicuşor Şerban, proprietarul Agroserv şi vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Felix Lucuţar, managing partner al companiei de consultanţă pentru investiţii agroindustriale şi infrastructură rurală AgricultureCapital and Engineering.
12 măsuri propuse de ZF pentru relansare economică
ZF a propus de-a lungul vremii mai multe măsuri de relansare care să vizeze cel puţin trei ţinte: măsurile de relansare propriu-zisă, măsuri de eficientizare a administraţiei şi măsuri de restructurare şi privatizare a companiilor de stat.
I. Măsuri de relansare
-
1. BNR să acorde linii de finanţare pe termen mediu şi lung pentru bănci din care să se acopere deficitul de lichiditate de pe piaţa bancară şi să le ceară băncilor să acorde credite în lei pe termen lung în primul rând companii cu capital românesc care suferă din cauza finanţării, în condiţiile în care sucursalele multinaţionalelor au linii de finanţare din străinatate.
-
2. Program de construcţii "Prima casă" în monedă naţională şi doar pentru case şi un "Program a doua casă" pentru familiile care stau în apartamente şi vor încă o casă pentru copii sau în afara oraşelor. Aceasta ar influenţa cererea de materiale de construcţii, de mobilă, ar crea legături urban-rural mai strânse, locuitorii mediului urban vor avea acces la produse alimentare direct de la sursă, iar agricultorii vor avea desfacere.
-
3. Crearea unui parc naţional IT în apropierea Bucureştiului după model Sillicon Valley cu banii din privatizare în care statul să pună la dispoziţie terenuri şi infrastructura necesară pentru mari investitori în IT ca Oracle, HP sau firme româneşti ca Siveco, Gecad ca să dezvolte companii şi locuri de muncă.
-
4. Crearea de start-up-uri prin acţiunea "Statul plăteşte chiria" timp de doi ani pentru firmele nou-înfiinţate dacă ajung la minim 10 locuri de muncă în anul II. Principalul impediment acum pentru dezvoltarea unei firme este sediul. Se poate face o grilă de acces în aceste birouri plătite de stat pentru mici întreprinzători prin care să fie impulsionate firmele din anumite sectoare cu valoare adăugată mare: IT&C, servicii, branding, design, proiectare, birouri de arhitectură.
-
5. Plan naţional de creare de locuri de muncă. Rezultatul recensământului arată că în ultimii 10 ani populaţia a scăzut cu 2,6 milioane de oameni. Oamenii pleacă din România pentru că nu găsesc de lucru. Cum stimulezi crearea de noi locuri de muncă? Prin avantajele pe care le creezi angajatorului, prin sprijinirea la scară naţională a IMM-urilor. Taxe zero, de exemplu, pe cinci ani pentru orice loc de muncă nou creat (cu condiţia menţinerii lui pentru o perioadă care să fie stabilită) pentru un business cu o cifră de afaceri mai mică de 50.000 de euro pe an; sau taxe zero dacă angajează 50 de oameni, dintre care jumătate cu studii superioare.
II. Măsuri de eficientizare a administraţiei
-
1. Accelerarea absorbţiei de fonduri europene. Premierul trebuie să răspundă direct pentru acest lucru. Guvernul şi-a asumat pentru 2012 o absorbţie de 6 miliarde de euro fonduri europene (structurale şi pe agricultură), de opt ori mai mult decât în 2011. În ianuarie însă sumele structurale atrase au fost zero la fonduri structurale, iar în februarie 144 milioane de euro.
-
2. Transformarea Ministerului Agriculturii în Ministerul Mediului Rural, care să se ocupe de problemele specifice a jumătate din populaţia României şi de dezvoltarea acestui sector. Înfiinţarea Ministerului Mediului Rural, cristalizarea unei reţele de comunicare comercială între producătorii din mediul rural şi retailerii puternic implantaţi în marile oraşe şi construcţia de depozite pentru fructe şi legume, se numără printre soluţiile pentru dezvoltarea agriculturii locale. Introducerea unui minister direct responsabil de economia rurală este vitală, în condiţiile în care 45% din populaţie trăieşte în comune şi sate.
-
3. Debirocratizarea accelerată a tuturor instituţiilor publice prin reunirea bazelor de date. Ghişeu unic pentru relaţia cu statul pentru persoanele fizice şi juridice. Cea mai bună măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri este debirocratizarea. Este necesară unificarea bazelor de date ale ministerelor într-o bază de date comună la care să aibă acces prin puncte unice reprezentanţii ministerelor. De asemenea, bazele de date de la ANAF trebuie să lucreze cu baza de date de la Inspecţia Muncii pentru evaluarea exactă a numărului de salariaţi.
-
4. Transparenţa este singura cale pentru eficientizarea administraţiei publice şi reducerea cheltuielilor.
Cinci submăsuri pentru transparenţă şi eficienţă:
-
A. Înfiinţarea unui registru al instituţiilor publice din România, cu alocarea pentru fiecare a unui cod unic de identificare, la fel ca în cazul societăţilor comerciale. Aşa cum cele 600.000 de companii din România au Registrul Comerţului, instituţiile ar trebui să aibă Registrul Administraţiei.
-
B. Obligarea fiecărei instituţii publice să deţină un site propriu (sau să folosească un subsite construit de guvern), unde să publice o serie de date comune obligatorii care să poată fi agregate şi comparate.
-
C. Publicarea pe site-urile fiecărei instituţii a numelui, funcţiei şi CV-ului fiecărui angajat din instituţie într-un format standard, care să poată fi agregat la nivelul întregii administraţii.
-
D. Publicarea pe site-ul fiecărei instituţii publice a tuturor plăţilor făcute, la cel mult trei zile de la tranzacţie, cu următoarele menţiuni: suma, beneficiarul, obiectul plăţii.
-
E. Rapoarte trimestriale ale fiecărei instituţii care lucrează cu bani publici să fie publicate pe site şi prezentate în conferinţă de presă în care să se arate gradul de atingere a obiectivelor propuse.
III. Privatizarea şi restructurarea sectorului de stat
-
1. Listarea pe bursă a companiilor de stat. A început Transelectrica, urmeaza Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica. Listarea companiilor de stat este cea mai eficientă metodă prin care se pot controla rezultatele financiare ale companiilor de stat şi se poate forţa eficientizarea acestora. O ordonanţă de urgenţă, 109/ decembrie 2011, stabileşte reguli clare de transparenţă pentru companiile de stat, dar pentru implementarea acestora cel mai eficient este ca societăţile să fie listate astfel încât un număr cât mai mare de acţionari să urmărească situaţiile financiare şi modul în care sunt administrate companiile.
-
2. Restructurarea companiilor de stat. Guvernul trebuie să facă un raport despre situaţia tuturor companiilor de stat cu măsuri concrete de restructurare acolo unde sunt cele mai mari pierderi. Companiile cu rezultate bune vor putea fi listate la bursă, în timp ce pentru cele cu pierderi trebuie căutate soluţii de restructurare sau să fie privatizate
-
3. Valorificarea terenurilor şi imobilelor statului şi reintroducerea acestora în circuitul economic. Inventarierea clădirilor sau a terenurilor aflate în administraţia statului şi reintroducerea în circuitul economic prin închirierea clădirilor administrative ce în prezent nu sunt utilizate de guvern sau de instituţiile subordonate executivului. Clădirile nefolosite, care nu fac decât să se deterioreze, ar putea fi puse de stat la dispoziţia firmelor pentru deschiderea de sedii.
-
4. Măsuri speciale pentru oprirea dezindustrializării României şi pentru reindustrializare, pentru oprirea depopulării ţării. Ministerul Economiei împreună cu autorităţile locale trebuie să identifice zonele în care în ultimii 10 ani s-au pierdut peste 20% din populaţie (exemple: Tulcea, Hunedoara, Iaşi) şi să găsească soluţii pentru reindustrializare. Trebuie analizat dacă nu este necesară chiar intervenţia statului prin parteneriate cu industriaşi care au demonstrat că sunt în stare să creeze locuri de muncă în ultimii zece ani.