Finanţele merg pe un PIB de 609 mld. lei, cu 30 mld. lei mai mare. Ce va fi cu veniturile?

Autor: Claudia Medrega 12.03.2012
Guvernul urmăreşte majorarea veniturilor populaţiei, dar în limitele care permit finanţarea acestei măsuri şi în anii viitori şi menţinând ţinta de deficit pentru acest an, de 1,9% din PIB, astfel că orice surplus va depinde de creşterea economică şi de îmbunătăţirea încasărilor bugetare, a declarat Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor, la prima conferinţă de presă de la preluarea mandatului.


Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an a urcat cu aproximativ 30 mld. lei, la 609 mld. lei, după revizuirea în sus a cifrei pentru anul trecut, noul nivel al PIB pentru 2012 fiind calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, după cum indică oficialii din Ministerul de Finanţe.

Comisia Naţională de Prognoză nu a actualizat încă previziunile pentru acest an, prognoza de toamnă, pe care a fost fundamentat bugetul pentru acest an, indicând o creştere economică de 1,8-2,3%.

Ţintele negociate cu FMI şi Comisia Europeană în legătură cu veniturile şi deficitul bugetar sunt în sumă absolută, dar raportul la buget şi strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014 indică şi ţinte ale veniturilor bugetare şi deficitului ca pondere în PIB, care trebuie ajustate în jos, având în vedere raportarea la un PIB mai mare. Există alternativa ca Finanţele să urmărească atingerea ţintei procentuale anterioare de venituri (33,7% din PIB), care este mai ambiţioasă şi, astfel, se va crea un plus de resurse pentru majorarea salariilor.

Ministrul finanţelor a amintit că în România gradul de colectare este redus, de 33% din PIB, comparativ cu un nivel mediu al veniturilor bugetare în Uniunea Europeană de 40% din PIB. Pentru o mai bună disciplină a exerci­ţiu­lui bugetar România a acceptat în faţa FMI şi a Comisiei Europene şi ţinte trimestriale ale deficitului bugetar, limita sta­bi­lită pentru sfârşitul acestui an fiind de 11 mld. lei.

Gheorghe Gherghina, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu bugetul, a explicat că anul trecut PIB-ul nominal a crescut de la 547 mld. lei - cât a fost prognoza iniţială (creştere economică de 1,5%) - la 578,5 mld. lei (creştere eco­nomică de 2,5%) - datele finale anun­ţate de INS, evoluţia fiind corelată şi cu deflatorul mai mare (creşterea medie a preţurilor luate în calcul la formarea PIB - n. red.). "Nu am plecat cu un PIB supraestimat în 2011, ci am plecat cu un PIB moderat şi realizările au confirmat o creştere eco­nomică mai mare şi un deflator puţin mai mare şi aşa se pupă cifrele. Nu este nicio decorelare între ele. Deflatorul a crescut în special datorită preţu­rilor din industrie, nu din cauza preţurilor de consum pentru că ştiţi că inflaţia a fost mică", a afirmat Gherghina.

El a menţionat că noul nivel de PIB pentru acest an este calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, în condiţiile în care deflatorul rămâne "cam la acelaşi nivel" cu cel rezultat în 2011.

Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 2,5%, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrând o scădere cu 0,2% ca serie ajustată.

Preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu, spune că în această săptă­mână ar putea să fie publicate noile prog­noze pentru 2012, inclusiv previziunea privind PIB.

Ministrul finanţelor anticipează că economia s-ar putea contracta în primul trimestru comparativ cu ultimul trimestru din 2011, ceea ce echivalează cu intrarea în recesiune tehnică din cauza condiţiilor meteo. Însă, faţă de primul trimestru de anul trecut, PIB va avansa cu 1,5-2%.

"În trimestrul întâi avem, din păcate, această neşansă a vremii. Nu este vorba că economia s-a redus sau că nu există cerere pentru produse, ci de faptul că nu s-au putut livra acele produse. Este o mică scădere pe T1 comparativ cu T4. Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune. Întrebarea este ce putem să facem pentru creşterea economică pe tot anul. Asta ne interesează pe noi." Drăgoi a spus că majorarea salariilor bugetarilor cu 16% din luna iunie ar avea un impact bugetar pentru acest an de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar presupune un efort bugetar de 2,3 mld. lei pentru ultimele 7 luni ale anului.

Declaraţiile ministrului de finanţe vin după ce preşedintele Traian Băsescu a promis că va readuce salariile bugetarilor la nivelul de dinainte de tăierea de 25% aplicată în 2010 începând cu luna iunie, după ce, anterior, premierul Mihai Răz­van Ungureanu a declarat că are în vedere reducerea contribuţiilor sociale cu o marjă cuprinsă între 3 şi 5%.

"Creşterea veniturilor populaţiei este posibilă doar în condiţiile unei creşteri economice care să dea venituri, ce se pot duce spre cheltuieli de consum şi cheltuieli de investiţii. Ceea ce noi vrem să facem acum este să avem o creştere a veniturilor populaţiei, dar în condiţii sustenabile, în condiţiile în care în anii care vor urma nu va trebui să revenim asupra acestor măsuri", a spus Drăgoi.

Ce a spus ministrul finanţelor în prima conferinţă de presă