Sora mai mare a lui Eminescu/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 27.01.2012

Joi, 19 ianuarie 2012, la Muzeul Naţional al Literaturii Române a avut loc un eveniment intitulat "Amita Bhose, sora mai mare a lui Eminescu", organizat de editura Cununi de stele şi prilejuit de împlinirea a 162 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Au evocat opera şi personalitatea Amitei Bhose: Maria Grapini, consul onorific al Republicii India, invitat special al editurii Cununi de stele; Elena Andronache, fostă studentă şi colaboratoare a Amitei Bhose; Carmen Muşat-Coman, fostă studentă, colaboratoare a Amitei Bhose, director editorial Cununi de stele; Lucian Chişu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Îndrăgostită de opera eminesciană după ce a descoperit-o în Manualul de limba română de la Universitatea Bucureşti în 1959, Amita Bhose (Calcutta,1933-Bucureşti, 1992) a renunţat la tot în India - avere, soţ - pentru a trăi în România, ţara unde s-a simţit acasă, ţara pe care, aşa cum afirma Zoe Dumitrescu-Buşulenga "a iubit-o mai mult decât mulţi români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei". Teza sa de doctorat, cu tema Influenţa indiană asupra gândirii eminesciene, susţinută sub îndrumarea prof. dr. docent Zoe Dumitrescu-Buşulenga, a fost publicată cu titlul "Eminescu şi India" şi i-a adus renumele de "a fi unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei pătrunderii culturii indiene în spaţiul cultural european." (George Munteanu). A făcut parte din colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene - ediţia Perpessicius - "ceea ce i-a dat prilejul cunoaşterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Şi a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume şi postume, a însemnărilor de pe manuscrise, a variantelor, cum numai puţini eminescologi au izbutit. Cu o acribie de om de ştiinţă şi cu o intuiţie ascuţită a contextului, Amita Bhose a deschis un unghi de perspectivă comparatistă între spiritualitatea indiană şi română, cum nu se mai întâlnise până atunci." (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Cercetările sale au demonstrat şi că Eminescu a fost primul traducător român din limba sanscrită, Amita Bhose fiind prima persoană care, după aproape 100 de ani, a analizat, transcris şi însoţit de aparatul critic cele trei caiete manuscrise ale poetului care conţineau traducerea Gramaticii sanscrite mici a lui Franz Bopp, aflate la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi.

Cu o modestie pe care doar spiritele mari o au, a considerat ca fiind o cinste faptul de a fi prima traducătoare a lui Eminescu în limba lui Tagore, bengali, cartea "Eminescu: Kavita (Poezii)" apărând la Calcutta în 1969. Cu aceeaşi modestie a primit, în 1972, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea lui Eminescu în bengali.

De-a lungul anilor a predat - numai în limba română - cursuri practice de bengali, sanscrită şi cursuri teoretice de civilizaţie şi estetică indiană la Universitatea Bucureşti (1972-1991) şi a conceput, în premieră, instrumente de lucru pentru studenţi: Manual de limba bengali, Dicţionar bengali-român, Manual de limba sanscrită, Dicţionar de verbe sanscrit-român. A tradus în bengali literatură română - poezie contemporană, Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ion Agârbiceanu, Marin Sorescu, piesele lui Caragiale, Mihail Sebastian au fost jucate la Calcutta în traducerea sa. A publicat în presa culturală din India ecouri ale receptării literaturii indiene în România, în special a lui Tagore. Amita Bhose a fost, de altfel, prima şi singura traducătoare din bengali în română (limba maternă a lui Tagore şi a Amitei Bhose) a laureatului Premiului Nobel pentru Literatură în 1913.

În presa culturală română şi indiană a publicat peste 56 de traduceri din bengali în română şi din română în bengali, peste 90 de articole, studii. A susţinut peste 100 de conferinţe şi emisiuni radiofonice şi a acordat peste 20 de interviuri despre Eminescu, literatura română şi indiană.