BNR: Extinderea nesănătoasă a creditării nu va fi permisă prin trecerea băncilor la sistemul IFRS
Trecerea sistemului bancar la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) de la 1 ianuarie 2012 nu creează premisele extinderii nesănătoase a creditării, provizioanele pe acest sistem urmând să "se apropie" de cele de pe normele actuale (RAS), în urma introducerii unor "filtre prudenţiale", afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
În prezent, băncile fac raportări către BNR pe baza standardelor locale de contabiliate (RAS), care prevăd un mod diferit de tratare a datelor, în special în cazul creditelor neperformante, în timp ce faţă de acţionarii străini folosesc formatul IFRS. Din 2012 şi raportările pe plan local se vor face însă după standardele internaţionale.
Principala diferenţă dintre cele două tipuri de raportări apare la nivelul provizioanelor, întrucât standardele locale sunt mai dure în tratarea creditelor neperformante.
Unul dintre subiectele discutate frecvent în acest an, legat de această tranziţie, a fost că, odată cu trecerea la IFRS, băncile urmau să înregistreze venituri importante din eliberarea de provizioane, ceea ce putea conduce şi la obligaţia de a plăti impozite mai mari, punând astfel presiune pe lichidităţi. Practic, impactul unei eliberări bruşte a provizioanelor ar fi fost pozitiv asupra profitabilităţii băncilor, dar cu un posibil impact negativ pe lichiditate legat de plata impozitului pe profit de 16%.
Obiectivul primordial al acestor raportări IFRS este legat de consolidarea solidităţii fiecărei bănci şi a sistemului bancar pentru a evita extinderea nesustenabilă a creditării fără o bază de capital suplimentară care să justifice o asemenea acţiune.
Dacă banca are profit mare, fondurile suplimentare intră în capital şi s-ar putea presupune că banca poate să-şi majoreze expunerea pe creditare. Dar aceste profituri sunt obţinute artificial, din schimbarea normelor contabile. Prin introducerea filtrelor de prudenţialitate BNR urmăreşte să nu fie afectată soliditatea indicatorului de solvabilitate şi de lichiditate al băncilor, să fie la un nivel comparabil cu cel de până acum. Astfel, "poza" pare să fie îmbunătăţită pentru bursă, dar pentru Fisc şi bănci nu.
Georgescu a explicat că parametrii utilizaţi pentru raportările subsidiarelor către băncile-mamă (ROE şi ROA) se vor îmbunătăţi în urma trecerii la IFRS, ceea ce va duce la o îmbunătăţire a imaginii grupurilor din care fac parte şi ar putea duce implicit la o îmbunătăţire a cotaţiilor pe bursă ale băncilor-mamă.
Prin trecerea la IFRS nu va fi permisă o creştere nesustenabilă a indicelui de solvabilitate al băncilor şi nici al creditării. Se poate înţelege că nici retragerile de capitaluri nu vor fi posibile în condiţiile în care nu ar mai fi respectate cerinţele privind indicatorii de prudenţialitate.