Ce soartă va avea Italia? Patru scenarii realizate de Financial Times

Autor: Paul Comşa 10.11.2011

Creşterea costului de creditare al Italiei a "muşcat" din încrederea deja zdruncinată a investitorilor, iar turbulenţele de pe pieţele internaţionale nu au întârziat să se simtă. Deşi cutremurul provocat de Italia a lovit în "inima" regiunii, oficialii europeni amână luarea unei decizii şi aşteaptă desemnarea noului guvern italian înainte de a veni cu un plan concret de remediere a situaţiei.

Analiştii Financial Times consideră că pe viitor am putea asista la unul din următoarele scenarii:

Scenariul 1: Planul actual - reducerea datoriilor Italiei şi stimularea creşterii economice - are succes

Oficialii UE şi majoritatea analiştilor convin că situaţia economică a Italiei, deşi îngrijorătoare, este mult mai bună decât cea a Greciei sau a altor state din zona euro care primesc bailout-uri. Nivelul datoriei publice este ridicat, dar deficitele bugetare anuale sunt mici, sectorul bancar este sigur, iar economia este mare şi diversificată.

Pentru a se asigura că Italia va implementa reformele necesare, oficialii europeni au forţat Roma să accepte o monitorizare atentă din partea UE şi FMI.

Scenariul 2: FMI sau fondul EFSF vor acorda Italiei o linie de credit de siguranţă

Măsura a fost oferită premierului Silvio Berlusconi la summit-ul G20 de la Cannes, dar a fost refuzată. FMI sau Fondul european de stabilitate financiară (EFSF) ar urma să acorde Italiei un credit limitat, între 50 mld. euro şi 80 mld. euro, dar Italia va trebui să îndeplinească o serie de condiţii. Măsura ar rezolva problema creditării pe termen scurt şi ar da credibilitate planului de austeritate care va fi implementat de guvernul italian.

Pe de altă parte, mutarea ar da investitorilor senzaţia că problemele Italiei sunt mult mai grave decât s-a crezut iniţial şi ar încuraja comportamentul speculativ de pe pieţe. În plus, ajutorul nu ar putea acoperi decât a şasea parte din cei 300 mld. euro de care Italia are nevoie anul următor.

Scenariul 3: Dacă situaţia se agravează, Italia va primi un bailout

Dacă planul va urma modelele anterioare, UE şi FMI vor lua asupra lor povara datoriilor Italiei, până când încrederea cu privire la capacitatea Italiei de a-şi achita propriile datorii va fi restabilită. Problema este însă dimensiunea datoriei italiene. În timp ce o ţară mică, precum Grecia, are nevoie de 130 mld. euro pentru a-şi acoperi nevoile de creditare pentru trei ani, Italia are nevoie de aceeaşi sumă pentru doar şase luni.

De unde ar putea fi strânsă această sumă? Cel mai probabil, prin intermediul EFSF sau FMI, dar cele două instituţii nu au resurse suficiente.

EFSF mai are rezerve de doar 250 mld. euro, din care se scade contribuţia Italiei de 139 mld. euro. Aşadar, ar putea credita Italia cu doar 110 mld. euro.

Oficialii FMI au declarat că dispun de doar 300 mld. euro, mult prea puţin pentru a finanţa Italia. În plus, statele emergente nu vor fi de acord cu o astfel de măsură.

Scenariul 4: BCE să devină creditor de ultimă instanţă a zonei euro

Dacă va fi împuternicită să garanteze datoriile Italiei, BCE va putea interveni pe piaţă pentru a cumpăra obligaţiunile Italiei şi se va asigura astfel că Roma se va putea împrumuta la rate acceptabile pe viitor.

Totuşi, Germania se opune unei "finanţări monetare" şi o astfel de măsură este interzisă prin Tratatul de la Lisabona, legea care guvernează instituţiile europene. Mai mult, unii analişti apreciază că nici resursele BCE nu sunt suficiente pentru a calma pieţele financiare.