De astăzi 3 milioane de fermieri vor sta cu ochii pe bursă să vadă preţul grâului

Prin utilizarea noului con­tract fermierii pot să-şi fi­xeze un preţ şi o dată di­nainte stabilită la care să-şi vândă grâul fără teama că în viitor preţul grâului ar putea să scadă şi să iasă în pierdere. De partea cealaltă, producătorii din panificaţie vor putea să folosească acest contract pentru a-şi asigura un preţ cert pentru grâu dacă vor să nu fie afectaţi pe viitor de creşterea cotaţiei la grâu.

În prezent nu există o referinţă pentru preţul grâului pe plan local, iar fer­mierii îşi vând grâul la marginea tar­lalei, fiind la mâna marilor traderi de cereale, care au o putere de negociere mai mare şi cumpără ieftin pentru a vinde mai departe la preţurile de pe pieţele internaţionale.

"În calitate de viitor utilizator con­siderăm că aceste contracte pe pre­ţul grâului pot să ofere multiple avantaje, respectiv conduc la o stabilitate a pieţei cerealelor, la o dezvoltare a competitivităţi, la preţuri rezonabile pentru consumatori, elimină specu­laţiile din piaţa cerealelor şi oferă o transparenţă la formarea preţului grâului", spune Cezar Popescu, direc­torul comercial al producătorului de panificaţie Boromir.

Brokerii cred că la început contractul nu va avea o lichiditate foarte ridicată, dar se aşteaptă să fie mult mai bine primit de marea masă de oameni, având în vedere că aproa­pe toată lumea este interesată de preţul pâinii sau de cel al grâului. Circa 60-80% din preţul pâinii repre­zintă costul grâului, iar acesta va putea fi urmărit zilnic pe bursă.

"Contractul pe grâu trebuia să fie disponibil pe bursă cu mult mai mulţi ani în urmă. Este un produs pe care poţi să-l vinzi şi pe care-l pot înţelege şi de care sunt interesaţi mai mulţi decât cei 3.000 de speculatori care tranzac­ţionează SIF-uri şi alte acţiuni. Poţi să discuţi cu oricine despre tona de grâu, despre viitoarea criză a alimentelor care se prefigurează. Este un produs care se poate transforma în ştire, este ceva ce are priză la masa publică", spune Grigore Chiş, directorul general al firmei de intermediere Broker Cluj.

Firma de brokeraj va activa încă din prima zi ca formator de piaţă pe acest tip de contracte pentru a menţine un anumit nivel de lichiditate şi a da po­sibilitatea atât vânzătorilor, cât şi cumpărătorului să găsească contra­partidă în piaţă.

"Acum câţiva ani se vorbea despre ali­nierea preţului la benzină din România cu cel european, îmi făceam calculele şi nu credeam că va creşte cu 100%. Acum avem un preţ la benzină uşor peste cel din Uniunea Euro­peană. Acelaşi lucru trebuie să se întâm­ple şi cu preţul grâului, să existe un preţ uniform peste tot. Noi încercăm să fim pionieri pe această piaţă. Sper să avem sprijinul autori­tăţilor şi să lichidizăm acest produs", spune Grigore Chiş.

Bursa speră să atragă cât mai mulţi producători şi consumatori care să tran­zac­ţioneze pe bursă acest nou tip de contract.

"Agricultura din Romania are un potenţial mare de dezvoltare, iar noi tre­buie să fim pionieri şi să întâm­pinăm acest potenţial înainte ca să-şi atin­gă ni­velul maxim de dez­vol­ta­re. Prin aceste contracte deri­vate pe care le lansăm spe­răm ca producătorii să îşi protejeze afa­cerile prin hedging", a declarat Va­len­tin Ionescu, directorul general al BVB.

În România există circa 3 milioane de fermieri şi peste 20.000 de firme care exploatează teren agricol. Numai în domeniul panificaţiei există circa 6.000 de agenţi economici, iar pe piaţa neagră ar putea exista un nivel similar, potrivit specialiştilor de pe piaţă. "Mă bucură faptul că a început să existe o preocupare mai mare şi sub aspectul pieţelor. M-aş bucura dacă în sistemul bursier am găsi acest sector agricol, iar bursa de cereale şi plante tehnice nu ar fi numai la Odessa, ci am putea să o găsim şi la Brăila sau la Bucureşti. Cred că se poate pune la punct un sistem bursier de valorificare a cerea­lelor, iar România să intre în clubul exportatorilor de grâu. Grâul rămâne un etalon pentru agricultură. Fără un preţ format la Marea Neagră nu vom avea niciodată o situaţie clară privind valo­rificarea agricolă", a declarat Valeriu Tabără.

Reprezentanţii bursei spun că urmăresc şi introducerea contractului cu livrare fizică pe grâu, însă acest lu­cru nu va avea loc în viitorul apropiat.

"Introducerea contractului pe grâu cu livrare fizică este unul dintre obiec­tivele noastre. Contractul exis­tent în prezent este un produs prin care se descoperă preţul grâului şi dă posi­bilitatea celor interesaţi de a-şi aco­peri pierderile din variaţiile preţului grâului şi conservarea veni­turilor din tranzacţii pe grâu", a precizat Iulian Lupu, coor­dona­torul pro­iectului - dez­voltarea pieţei deri­vatelor la BVB.

Specialiştii de pe piaţa de panificaţie cred că lansarea contractului este un pas important, dar că există încă multe lucruri care trebuie puse la punct pentru a-l face atractiv pentru jucătorii de pe piaţă.

"Discutăm de un contract deosebit de important cu valenţe globale. În România oamenii au ten­dinţa să blocheze informaţia şi să o ascundă. Din datele pe care le am cred că preţurile alimentare nu vor con­tinua să scadă, direcţia este în sus. În ciuda faptului că o parte importantă din suprafeţele agricole sunt alocate în ultima perioadă pentru producţia de bio­ener­gie, consumul alimentar con­tinuă să crească, iar raportul cere­re/ofertă a crescut foarte mult", spune Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie.

Cum se tranzacţionează contractele pe grâu?

Preţul unui contract futures pe grâu lansat astăzi la BVB este format din cotaţia în euro de la bursa din Paris a tonei de grâu (exemplu 194,5 euro/tonă) înmulţit cu un multiplicator de 50 de lei specific contractului. Preţul de pornire este astfel de 9.727 de lei/contract, iar pentru fiecare variaţie a preţului la grâu cu un euro cumpărătorul sau vânzătorul acestuia câştigă sau pierde 50 de lei.

La achiziţia/vânzarea unui contract futures pe grâu investitorul trebuie să depună o marjă iniţială de 1.000 de lei/contract, adică circa o zecime din valoarea contractului în cauză. Dacă în urma variaţiei preţului la tona de grâu valoarea zilnică calculată în contul celui care deţine poziţia scade sub această valoare, investitorul trebuie să suplimenteze marja pentru a o readuce la nivelul de 1.000 de lei/contract, în caz contrar fiind nevoit să-şi închidă poziţia în pierdere. Pentru fiecare tranzacţie cu aceste contracte se percepe de la 1 ianuarie 2012 un comision de circa 1,36 lei/contract, reprezentând taxe către instituţiile pieţei de capital.

Cum ar putea fi îmbunătăţit contractul pe grâu?

Producătorii şi specialiştii de pe piaţa de morărit şi panificaţie spun că acest instrument ar fi mult mai accesibil celor care activează pe această piaţă dacă contractul futures pe grâu ar întruni mai multe condiţii printre care:

1) preţul la tona de grâu să fie exprimat în lei pentru a se elimina riscul valutar;

2) cumpărătorul să aibă posibilitatea de a primi marfa la expirarea termenului contractului, iar vânzătorul să fie obligat să o livreze în anumite condiţii dinainte stabilite;

3) să existe un etalon de calitate, respectiv o garanţie că marfa va avea caracteristici minime cu care sunt obişnuiţi producătorii şi comercianţii de pe piaţa de morărit şi panificaţie;

4) să existe tranzacţii semnificative cu acest contract pentru ca pe această piaţă să poată tranzacţiona şi marii jucători din sector.

Bursa de Valori Bucureşti a lansat ieri contractul futures pe preţul grâului. Participanţii (Viorel Marin - preşedintele ANAMOB, Cezar Popescu - directorul comercial al Boromir,