Programul Operaţional Regional, vedeta fondurilor europene: 900 de milioane de euro injectate într-o economie aflată în criză

Peste 920 de milioane de euro din banii europeni au ajuns în şcoli, spitale, drumuri judeţene, în centre de afaceri sau la mici antreprenori din 2007 până în prezent, aceasta fiind suma cheltuită în proiectele finanţate prin ProgramulOperaţional Regional (POR).

"Acest program este imaginea fidelă a politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să existe solidaritate între regiuni. În zonele fără speranţă trebuie create premize de dezvoltare, în timp ce în alte regiuni mai avansate, acestea trebuie doar susţinute", este de părere Dragoş PŒslaru, managing partner la al firmei de consultanţă în accesarea de fonduri europene GEA Strategy and Consulting.

România are la dispoziţie 4,6 miliarde de euro, aproape 20% din totalul fondurilor structurale alocate României pŒnă la finalul anului 2013 pentru acest program, aflat sub responsabilitatea directă a ministrului dezvoltării Elena Udrea. Banii europeni "injectaţi" prin POR au impact direct asupra economiei romŒneşti în condiţiile în care cea mai mare parte a acestor proiecte au componente de infrastructură. Spre exemplu, prin POR autorităţile locale pot moderniza spitale, şcoli, dar pot construi şi drumuri judeţene, şosele de centură sau îşi pot moderniza instituţiile responsabile cu siguranţa publică. Mai mult, banii alocaţi prin POR pot fi accesaţi şi de micii antreprenori, avŒnd în vedere că programul oferă undă verde la accesare pentru microîntreprinderi. "Ca să poţi avea o economie funcţională într-o regiune în primul rŒnd trebuie să ai infrastructură, că să reduci diferenţele dintre regiuni trebuie în primul rŒnd să le conectezi între ele", explică PŒslaru.

Dintre toate cele şapte programe prin care RomŒnia primeşte bani de la Bruxelles, POR stă cel mai bine la capitolul absorbţie, rata ridicŒndu-se la 22,8%, potrivit celor mai recente date publicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), instituţia care gestionează toate programele de finanţare de la UE. Beneficiarii proiectelor europene finanţate prin POR au libertatea de a cere bani europeni pentru proiectele considerate necesare în regiunile respective. Spre exemplu, Primăria din Cluj a cŒştigat circa 9 milioane de euro pentru restaurarea monumentelor istorice din parcul central al oraşului şi alte 18 milioane de euro pentru modernizarea liniei de tramvai din oraş.

"Anul 2012 va fi <hârtia de turnesol> a comensurării procesului de absorbţie a fondurilor UE. Există riscuri importante ca multe proiecte să aibă probleme la implementare, iar pentru reducerea acestora ar trebui intensificat procesul de verificare, nu numai la autorităţile de management, ci şi la consultanti sau la bănci. Dacă nu se va face, cineva, undeva va plăti", crede Ramona Ivan, directorul executiv al Direcţiei Instituţii financiare din cadrul BCR, cea mai mare bancă din România. Ea spune că o soluţie în acest sens ar putea fi formarea de consorţii alcătuite din consultanţi şi reprezentanţi ai băncilor implicate, care să preia deÊ la autorităţile de management Êo parte din sarcinile de verificare a modului de implementare a proiectelor cu fonduri europene.

La sfŒrşitul lunii august, adică la mai bine de trei ani şi jumătate de la deschiderea liniilor de finanţare, prin POR erau depuse 7.856 de proiecte. Dintre acestea, numai 2.055 de proiecte au semnat deja contractele de finanţare, beneficiarii primind rambursări pentru facturile decontate la Bruxelles care se ridică la peste 300 de milioane de euro, aceştia fiind "bani curaţi" de la Uniunea Europeană. Totuşi, chiar aceste facturi l-au determinat pe preşedintele Traian Băsescu să ceară Guvernului să nu mai trimită facturi pentru decontare la UE. La această situaţie s-a ajuns după ce în urmă cu o lună au fost descoperite nereguli pentru cŒteva proiecte care vizează îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport din POR. În consecinţă, Comisia Europeană a decis să întrerupă plăţile pentru aceste proiecte pŒnă cŒnd autorităţile de la Bucureşti vor verifica toate contractele de lucrări încheiate cu beneficiarii.

Ulterior, Guvernul a hotărŒt, la recomandarea preşedintelui Băsescu, să suspende cererile de rambursare şi pentru pentru celelalte şase programe, justificŒnd că există şi în privinţa acestora unele suspiciuni, iar RomŒnia riscă să îi fie retraşi o parte din banii europeni.

POR şi POSDRU (programul prin care se acordă 4,25 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor umane) sunt singurele din cele şapte cu finanţare europeană care au depăşit "bariera" absorbţiei de 20%, avŒnd în vedere că niciunul dintre celelalte nu a reuşit să depăşească o rată de absorbţie de 15%. Cătălin Vătafu, şeful ACIS, reaminteşte însă aproape de fiecare dată cŒnd iese în public că va aduce în acest an bani europeni în economie în valoare de 3 miliarde de euro, avansul urmŒnd să se facă cu ajutorul proiectelor de infrastructură.