Ce a câştigat România la Washington în urma vizitei lui Băsescu

Autor: Iulian Anghel 15.09.2011

Semnarea acordului privind amplasarea scutului american antirachetă plasează într-o siguranţă deplină teritoriul României şi economia românească, iar adoptarea declaraţiei privind parteneriarul strategic România-SUA stabileşte perspectivele pentru colaborarea în următoarele decade, spune preşedintele Traian Băsescu.

Marţi, la Washington, miniştrii de externe român şi american au semnat acordul privind amplasarea în România a scutului american antirachetă, în vreme ce la nivelul celor doi preşedinţi, Traian Băsescu şi Barack Obama, a fost adoptată Declaraţia comună referitoare la "Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI" - care reprezintă prima transpunere într-un document bilateral a parteneriatul strategic cu SUA lansat în 1997 cu ocazia vizitei preşedintelui Bill Clinton la Bucureşti.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat ieri semnarea documentului privind amplasarea scutului, în vreme ce Rusia, care se opune acestui proiect, şi-a îndulcit tonul, mai mulţi analişti şi oameni politici ruşi apreciind ieri că el nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nici nu afectează capacitatea strategică a Federaţiei.

Preşedintele român a argumentat ieri că amplasarea scutului va face ca nivelul de securitate al României să fie cel mai mare din istoria ţării. Nu în ultimul rând, cele convenite în SUA vor ajuta economia României, mai spune şeful statului, pentru că, arată el, America este ea însăşi interesată să aibă în zonă ca partener o ţară puternică din punct de vedere economic.

"România are şansa participării la proiecte româno-americane, care să facă transferul de tehnologie, de ştiinţă, de educaţie, de elemente de cercetare în economia românească. Este şi în interesul Statelor Unite ca, aici, la frontiera NATO să se afle un stat puternic şi care să se dezvolte."

Cât va fi ajutată România şi economia ei prin amplasarea scutului şi întărirea parteneriatului strategic?

Amplasarea scutului ar putea compensa riscul mare de ţară al României mai ales pentru companiile americane, spune economistul Liviu Voinea.

"Este foarte bine să avem relaţii foarte bune cu Statele Unite, mai ales că relaţiile economice sunt sub potenţial. Amplasarea scutului arată că suntem trataţi cu seriozitate şi acest lucru poate compensa riscul mare de ţară al României mai ales pentru companiile americane care ar putea decide să vină aici."

România a mai cunoscut în urmă cu câţiva ani beneficiile ce rezultă dintr-o sporire a securităţii naţionale. Economiştii au pus explozia investiţiilor străine în România după 2002 şi pe seama invitaţiei ce i-a fost adresată de a adera la NATO.

În cinci ani (2003 - 2007) după invitaţia istorică adresată României în toamna lui 2002 de a adera la NATO şi până la debutul crizei, România a atras investiţii străine de opt ori mai mari în fiecare an comparativ cu anii de dinaintea acestui demers.

Astfel, în cinci ani, 2003 - 2007, România a atras 28 mld. euro investiţiii străine, într-un ritm de peste 5,5 mld. euro anual. Între 1991 şi 2002 România atrăsese 8,5 mld. euro, adică 700 mil. euro anual - de opt ori mai puţin decât media anuală de după 2002. Este adevărat că din 2003 şi profitul reinvestit a început să fie considerat ca investiţie directă, ceea ce a schimbat metodologia de calcul şi a făcut ca ritmul investiţiilor să explodeze.

Situaţia economică în ansamblu s-a îmbunătăţit şi ea considerabil după 2002. PIB-ul a crescut din 2002 până în 2008 de trei ori, de la 48 mld. euro la 130 mld. euro. Salariul mediu net a crescut de 2,7 ori, de la 124 de euro/lună la 333 de euro, numărul salariaţilor s-a majorat cu 300.000, veniturile bugetului public au crescut de trei ori, de la 13,6 mld. euro în 2002 la 48 mld. euro în 2008.

Celălalt document - Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI - convenit marţi între cei doi preşedinţi este la rându-i foarte important şi menţionează ca ţinte cooperarea economică, politică, militară, ştiinţifică, culturală, educaţia şi cercetarea.

Preşedintele român susţine că acest parteneriat este benefic pentru ambele părţi, iar el deschide calea proiectelor comune româno-americane care să permită transferul de tehnologie şi cercetare în economia românească.

Acest parteneriat va deveni linia de conduită şi de acţiune executivă în relaţiile dintre cele două ţări.

"Declaraţia este primul document politic asumat de cei doi şefi de stat cu privire la parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite din secolul XXI (...) Acest document este un document politic care fixează liniile parteneriatului strategic pentru următoarele decade. Obiectivul pe care l-am atins în acest document este acela că se balansează parteneriatul militar cu multe alte zone de interes comun", a afirmat preşedintele.

"România are şansa participării la proiecte româno-americane care să facă transferul de tehnologii în ţara noastră. Este şi în interesul SUA ca aici, la graniţa NATO, să se afle un stat puternic şi care să se dezvolte", a adăugat el.

Investiţiile directe americane în România nu sunt spectaculoase în acest moment - ele reprezintă în jur de un miliard de dolari. Însă americanii au ţintit resursele strategice: cereale, energie, petrol.

Ministrul de externe Teodor Baconschi crede că după evenimentele de marţi investiţiile americane în România vor creşte semnificativ. Nu ştim deocamdată dacă amplasarea scutului va aduce mai multe investiţii americane, dar nici nu putem exclude acest lucru, spune Liviu Voinea.

Cele mai importante prevederi ale declaraţiei privind parteneriatul strategic România - SUA

Urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins şi mai profund, România şi Statele Unite au identificat mai multe domenii de cooperare întărită:

Continuăm să sprijinim oportunităţile de sporire a schimburilor comerciale şi a investiţiilor, a cooperării dintre comunităţile de afaceri din SUA şi România, precum şi dezvoltarea unei cooperări mai profunde în domeniul industriei şi tehnologiei. În căutarea unei viziuni comune asupra modalităţilor de a extinde şi intensifica Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România, cele două ţări au identificat următoarele domenii în care cooperarea se poate consolida:

sistemul SUA de apărare antirachetă şi capacităţile NATO de apărare antirachetă, înţelegând faptul că acest sistem contribuie la asigurarea unei mai bune apărări a Statelor Unite, a României şi a statelor europene membre ale NATO şi sporeşte stabilitatea regională;
comerţ şi investiţii, inclusiv facilitarea de contacte între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului nostru faţă de principiile pieţei, statul de drept, asigurarea unui mediu de afaceri stabil, transparenţă şi integritate publică;
securitate energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport energetice, precum coridorul sudic, dezvoltarea de reţele electrice inteligente, studierea surselor alternative de energie (inclusiv gazele de şist) şi concentrarea asupra asigurării unor surse alternative de energie ecologică şi liberalizării pieţelor, în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energetic;
democraţie şi stat de drept, drepturile omului şi bună guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în ţările membre ale Parteneriatului Estic (Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) (...);
educaţie, cercetare şi contacte interpersonale, facilitate prin schimburile de reprezentanţi ai diverselor profesii, investitori, oameni de afaceri, profesori şi cercetători;
ştiinţă şi tehnologie, inclusiv continuarea susţinerii activităţilor de diversificare a persoanelor de contact în rândul membrilor comunităţilor de profesori şi cercetători.

Preşedintele Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă:

Acordul pentru amplasarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite pe teritoriul României este un acord, care prin conţinutul său, odată transpus în practică, face ca nivelul de securitate al României să fie cel mai înalt din toată istoria acestei ţări.
Pentru prima dată România este protejată de un sistem antirachetă, care pune cetăţenii ei, instituţiile, economia românească în deplină siguranţă.
Amplasarea sistemului de apărare antirachetă balistică pe teritoriul României nu este doar în folosul României, ci este în egală măsură o valoare câştigată pentru securitatea naţională a Statelor Unite, dar şi pentru statele europene.
Obiectivul nostru este ca, în timp, această construcţie de securitate bilaterală să devină parte a sistemului antirachetă al NATO.
Acordul nu are nimic secret în el. Eu sper că în următoarele zece zile vom conveni cu Departamentul de Stat să fie făcut public, atât în România, cât şi în Statele Unite