Cum va arăta UE peste un deceniu? Politicienii europeni prevăd schimbări radicale

În cadrul unui discurs rostit la scurt timp după ce Curtea Cons­ti­tuţională din Germania s-a pronunţat cu privire la legalitatea participării Berlinului la pro­gramele de bailout din zona euro, cancelarul german Angela Merkel a declarat că criza din zonă nu poate fi soluţionată prin intermediul unor măsuri de genul emiterii de obligaţiuni comune şi că blocul are în faţă o lungă perioadă dificilă către reducerea datoriilor acumulate în decurs de decenii, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Potrivit cancelarului, prăbuşirea euro nu poate fi permisă şi nu va fi permisă.

Totuşi, Merkel a îndemnat Europa să-şi regândească cadrul de reguli pentru a se asigura că ţări mici precum Grecia nu pot pune în pericol întreaga regiune.

"Trebuie să arătăm foarte clar oamenilor că actuala problemă, a datoriilor excesive acumulate de-a lungul deceniilor, nu poate fi solu­ţionată cu o singură măsură, cum ar fi emiterea de obligaţiuni comune sau restructurări de datorii. Va fi o cale lungă, dificilă, însă una corectă pentru viitorul Europei", a declarat Merkel.

Ea a fost întreruptă pe durata discursului de mai multe voci din opoziţie, încurajate în ultimele săptă­mâni de criticile în creştere formulate cu privire la modul în care cancelarul gestionează criza.

Sondajele realizate în ultimele luni au indicat un sprijin în scădere pentru partidul cancelarului german. În acelaşi timp, Merkel este criticată şi de unii membri ai propriului partid pentru că ar fi mers prea departe în susţinerea Greciei, Irlandei şi Portugaliei.

Mai multe figuri germane im­portante declaraseră înainte de discurs că acesta va fi cel mai important din mandatul cancelarului. Merkel însă a venit cu puţine idei noi în cadrul acestuia.

În acelaşi context al necesităţii reducerii datoriilor, premierul olandez Mark Rutte a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să desemneze un nou ţar al bugetului cu puteri de a dicta taxele şi cheltuielile din ţările membre ale zonei euro şi care ar putea decide în ultimă instanţă dacă vreo ţară ar trebui să fie exclusă din zona euro, potrivit Financial Times.

Mark Rutte şi ministrul olandez de finanţe Jan Kees de Jager au declarat că noul "comisar pe disciplină bugetară" ar trebui să aibă autoritatea de a im­pune o serie de penalităţi din ce în ce mai dure ţărilor din zona euro care

nu-şi menţin cheltuielile sub control, incluzând suspendarea fondurilor UE de dezvoltare.

Dacă o ţară continuă să încalce cerinţele UE privitoare la cheltuieli, conform planului lui Rutte ţările din zona euro ar urma să fie obligate să-şi înainteze bugetele către comisar, care le-ar putea evalua înainte ca acestea să fie trimise spre aprobare către parlamentele naţionale. Pe termen lung, a declarat Rutte, zona euro ar trebui să oblige ţările care nu respectă deciziile comisarului să renunţe la euro.

"Ţările care nu vor să se supună acestui regim pot alege să părăsească zona euro. Pe viitor, cea mai dură sancţiune ar putea fi aceea de a obliga ţările să părăsească euro", a declarat premierul olandez.

Potrivit oficialilor europeni, Olanda a devenit una dintre cele mai stricte ţări în negocierile privitoare la modalităţile de susţinere a ţărilor cu probleme.

Propunerea premierului olandez vine în anticiparea unei intense dezba­teri de două luni cu privire la nece­sitatea ca zona euro să-şi centralizeze politicile economice pentru a supra­vieţui crizei datoriilor.

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy va trebui să vină până luna viitoare cu propuneri privi­toare la un nou set de măsuri menite să întărească uniunea fiscală în zona euro.

Şeful Commerzbank prevede mulţi ani de instabilitate a zonei euro

Instabilitatea din zona euro se va menţine mulţi ani de-acum încolo, cel puţin până se va ajunge la o "adevărată uniune monetară", spune şeful Commerzbank Martin Blessing, citat de publicaţia turcă Hurriyet.

"În această perioadă vor fi turbulenţe pe pieţele financiare. Acesta este preţul pentru atingerea unei uniuni monetare. Cred că este acceptabil", a declarat Blessing. Răspunzând germanilor nemulţumiţi că taxele lor sunt folosite pentru susţinerea ţărilor din zona euro copleşite de datorii, şeful băncii germane a declarat că dezbaterea din Germania nu este nici deschisă, nici corectă. "Vrem euro, dar nu vrem consecinţele", a declarat el, adăugând că Germania ar trebui să-şi pună problema invers, cât de mare ar fi criza dacă s-ar diviza uniunea monetară.

Cea mai bună modalitate de a calma pieţele este ca politicienii să-şi stabilească un calendar clar pentru soluţionarea problemelor, potrivit lui Blessing.