Isărescu: Economia este pe direcţia bună, dar rămân vulnerabilităţi externe. Suntem cu arma la picior

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a făcut ieri apel la prudenţă în contextul turbulenţelor financiare internaţionale, amintind că economia românească este deschisă la mişcările de capital şi la fenomenele de incertitudine şi panică, fiind mai vulnerabilă decât în 2008 la ieşiri masive de capital.

Deşi apreciază că economia este bine aşezată pe o direcţie bună, fiind posibilă chiar depăşirea prognozei de creştere de 1,5% în 2011, având în vedere anul agricol bun, guvernatorul BNR a avertizat cu privire la riscul de contagiune la turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale.

"De regulă, şi în acest moment cu atât mai mult, trebuie să fim prudenţi pentru că avem o economie deschisă la mişcări de capital, la fenomenele de incertitudine şi panică, la contagiune. În ceea ce priveşte contagiunea, primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii să fie mai puţin încrezători şi asta se transmite foarte repede, pentru că nici noi ca ţară nu suntem prea optimişti, suntem tentaţi să fim mai curând pesimişti", a declarat Isărescu într-o conferinţă în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

În opinia guvernatorului, ieşirile masive de capital ar crea vulnerabilităţi mai mari decât în 2008, având în vedere că piaţa interbancară este mai adâncă, iar ponderea nerezi­denţilor care deţin titluri de stat a crescut.

"Vedem o anumită contagiune mai ales pe canalul neîncrederii. S-ar putea să se manifeste ceva mai mult şi prin mişcări de capital. Doresc să vă amintesc că piaţa s-a adâncit. E mult mai adâncă, piaţa titlurilor de stat are o pondere mult mai mare a nerezindenţilor, iar vulnerabilităţile ar putea să crească. Noi nu am observat o tendinţă de ieşire a capitalurilor", a spus Isărescu, adăugând însă că vola­tili­tatea cursu­lui a crescut în trimestrul al doilea comparativ cu primele luni ale anului.

Isărescu a amintit de criza de lichi­ditate din 2008, când băncile româneşti "nu prea aveau titluri de stat", astfel că accesul la Lombard (facilitatea de credit a BNR) nu s-a făcut cum trebuie, iar piaţa nu a funcţionat.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parla­men­tare, leul era sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro. BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însă a lăsat piaţa fără lei. În aceste condiţii a apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară, unde dealerii ajunseseră să coteze rate de peste 50% pe an pentru a atrage lichidităţi, iar BNR a fost nevoită să introducă plafoane administrative pentru indicatorul Robor, întrucât creşterea acestuia se reflecta în costul suportat de clienţii cu credite în lei.

Acum piaţa interbancară este mai adâncă decât în 2008, însă antrenează şi vulnerabilităţi mai mari. "Ca în orice piaţă adâncă apar şi vulnerabilităţi. Băncile, intermediarii financiari lucrează cu instrumente mai complicate, le urăm să fie şi prudente, să fie atente la instru­mentele sofisticate."

Guvernatorul BNR a îndemnat popula­ţia şi presa să nu ia în considerare mişcări de câteva procente ale cursului, de 2-5%, având în vedere că în contextul internaţional, cu mişcări semnificative de capital, un indicator trebuie să fluctueze şi pe piaţa locală. "Lăsaţi-l puţin să se plimbe în direcţii de nimeni ştiute că astfel se echilibrează lucrurile. Altminteri ex­plo­dează în alte părţi."

BNR priveşte încetinirea creşterii economice din Uniunea Europeană ca pe un factor de risc, având în vedere că s-ar reflecta negativ în evoluţia PIB anul viitor, fiind vorba de principalii parteneri comerciali. În aceste condiţii, banca centrală speră într-o revenire "înceată, dar sănătoasă a consumului", în special în domeniul celor care produc, rămânând de văzut în ce măsură se vor compensa.

Un alt risc extern provine din cursul de schimb euro/dolar, potrivit lui Isărescu, iar pe termen mediu persistă presiuni din evolu­ţia preţurilor internaţionale ale mate­riilor prime, în special petrol şi mărfuri alimentare.

"Suntem mai vigilenţi pe impactul nefavorabil din exterior, care se poate manifesta şi în ceea ce priveşte inflaţia, dar şi în lucruri mai rapide, intrări, ieşiri de capital, volatilitate mai ridicată sau neîncredere. Suntem atenţi şi la situaţia băncilor cu capital străin din România, suntem gata de acţiune pentru a limita orice efect negativ. Suntem pregătiţi şi cu arma la picior şi gata de intervenţie - avem clarificate şi instrumentele şi cadrul juridic de intervenţie. Avem programe pe puncte: dacă se întâmplă asta, facem aşa", a dat asigurări guvernatorul BNR.

Ce mesaje a transmis guvernatorul BNR Mugur Isarescu

n Creşterea PIB va depăşi estimările autorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduce în plus un miliard de euro, respectiv un punct procentual din PIB.

n Volatilitatea cursului a sporit faţă de euro în al doilea trimestru comparativ cu începutul anului. Dar este mai mică decât în cazul zlotului şi forintului.

nCursul de schimb nu a fost atât de stabil. Efectele pozitive din economia românească contrabalansează efectele preponderent negative din exterior.

n BNR nu intenţionează să ia măsuri precum cele adoptate de Ungaria în ceea ce priveşte creditele în franci elveţieni. Există riscuri atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaţia din Ungaria. Avem 2-3 bănci unde riscurile sunt mai mari şi le-am adresat sugestia puternică să provizioneze aceste riscuri şi dânşii au făcut-o, sunt ascultători. Trebuie avută în vedere o abordare individuală, în funcţie de opţiunea fiecărui client.

n Datele privind inflaţia încep să arate mai bine şi noi sperăm ca, cel puţin în această perioadă de vară, îmbunătăţirile să fie substanţiale. BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, şi prognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%. Nu ne aşteptăm ca scăderea inflaţiei în România să se facă peste noapte.

n Eliminarea subvenţiilor la energia termică ar putea avea un impact în rata inflaţiei de 0,5-0,7 puncte, dar jumătate din populaţie ar putea primi în continuare o formă de subvenţie, ceea ce va limita acest efect.

n Creşterea salariilor bugetarilor trebuie atent cântărită, aşa cum acţionează şi Guvernul. Se calculează de câteva ori şi după aceea se ia o decizie. După ce dai ca să iei înapoi e aproape sinucidere... politică.