FMI ar putea cere definirea pachetului de bază din sistemul sanitar, aşteptat de furnizorii privaţi

Sistemul sanitar, "o maşină ve­che care consumă mult şi are pierderi", ar trebui reformat aşa cum s-a întâm­plat cu pensiile sau cu salariile buge­ta­rilor, aceeasta fiind o cerinţă a dele­ga­ţiei FMI aflată la Bucureşti, potrivit de­pu­tatului PDL Adrian Niţu, vice­pre­şe­dintele Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor, citat de Mediafax.

În cadrul unei întâlniri de vineri, şeful delegaţiei FMI Jeffrey Franks a vorbit despre sistemul sanitar şi despre reformele necesare.

"Jeffrey Franks a comparat siste­mul sa­ni­tar cu o maşină veche, care pe de o parte con­sumă mult, pe de altă par­te are şi pier­deri. Consumă 30 de litri la sută şi fi­nan­ţează numai pentru 20 de litri, dar ori­cum trebuie să par­cur­gă dis­tan­ţa şi e clar că trebuie o maşină no­uă, care să con­sume şi mai puţin, să nu po­lue­ze, să nu aibă pierderi şi să fie efi­cientă. Adică, cu alte cuvinte, să luăm o decizie de re­for­mă a sistemului sa­nitar foarte impor­tan­tă, cum a fost re­forma pen­siilor sau re­forma salariză­rii buge­tarilor", a spus Niţu.

"Este nevoie de o alternativă privată la CNAS"

Contactaţi de ZF, reprezentanţii Mi­nisterului Sănătăţii şi cei ai Casei Na­ţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu au dorit să comenteze pe mar­ginea acestor informaţii şi nu este clar la ce se referă această solicitare a FMI.

În ipoteza în care se va dori o refor­ma­re a sănătăţii după modelul pensiilor pri­vate, ar trebui ca o parte din con­tri­bu­ţiile obligatorii să fie virate către com­panii private de asigurări, iar fie­care contribuabil să poată să-şi aleagă firma de asigurări. Din contribuţiile obligatorii, care acum sunt gestionate de CNAS se strâng aproape 16,5 mld. lei (3,9 mld. euro).

Cu toate acestea, nu este exclus ca re­forma la care şeful delegaţiei face re­fe­rire să fie de fapt pachetul de servicii me­dicale de bază, adică o listă cu ser­vi­ciile pe care statul le decontează pen­tru contribuţiile obligatorii. În prezent, sta­tul decontează orice fel de intervenţie pentru asiguraţi. "Trebuie reformat sistemul finan­ciar al sistemului medical. Trebuie realiza­tă o alternativă la CNAS care de­ţi­ne monopolul decontărilor cu spi­talele de stat", este de părere Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări Alico.

Asigurătorul a fost preluat anul trecut, în cadrul unei tranzacţii globale, de către gigantul american Metlife. Ale­xandrescu este de părere că dez­vol­tarea pachetului minim de servicii, re­dis­tribuirea contribuţiilor şi alegerea libe­ră a companiei de asigurări sunt sin­gu­rele alternative pentru reformarea siste­mului sanitar. Cu toate acestea, spre deosebire de pensiile private care oferă beneficii peste 20 de ani de la ini­ţie­re, o schimbare a sistemului sanitar după un model similar cu cel din pensii ar produce efecte imediate.

Privaţii sunt "pentru" pachetul de servicii de bază

Atât companiile de asigurări, cât şi cli­nicile private s-au declarat în mai mul­te rânduri în favoarea introducerii pa­chetului de servicii medicale de bază, care le-ar impulsiona businessurile, cât şi pentru un sistem de asigurări după mo­delul pilonului II de la pensii.

Cuvinte precum reformă sau pa­che­tul de servicii medicale de bază au stat pe buzele tuturor miniştrilor sănă­tă­ţii (19 la număr) sau preşedinţilor CNAS (11 în total). În pofida mai mul­tor încercări, introducerea pachetului de servicii medicale nu s-a concretizat.

Pe lângă fondurile alocate CNAS, Ministerul Sănătăţii are un buget pro­priu de aproape 1 mld. euro. Cele mai multe fonduri din bugetul siste­mu­lui sunt consumate de către spitale.