Va mai fi august o lună „de lucru“ la casele construite de românii din străinătate?

Astfel, piaţa materialelor de construcţii, care a scăzut anul trecut cu circa 15%, la 4,4 miliarde de euro, riscă să nu-şi mai găsească resurse de creştere în vara aceasta de la românii care se întorc acasă pentru a demara construcţia unor noi case sau pentru extinderea celor existente.

În străinătate lucrează circa 3 milioane de români, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros în parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat în Austria.

"Din păcate, s-au întors foarte puţini şi nici în luna august nu va creşte numărul lor, din discuţiile pe care le-am avut cu rudele lor. Dacă anul trecut aproximativ 80-85% din localnicii care lucrau în străinătate îşi petreceau concediile acasă, acum nici 10% nu mai vin. Toţi povestesc că de anul trecut lucrurile au mers foarte prost şi nu-şi mai permit nici măcar să vină acasă, dar să mai investească în case", a afirmat Ionel Gheorghe Dragu, primarul comunei Măldăreşti din judeţul Vâlcea. În prima jumătate a anului Primăria din Măldăreşti a eliberat 15 autorizaţii de construcţii, dintre care 4 sunt pentru persoanele care lucrează în străină­tate.

"Una este pentru construcţii noi, iar trei pentru extinderi, dar reprezintă mai puţin de jumătate faţă de câte erau anii trecuţi", a mai spus Dragu.

Aceeaşi situaţie şi în Moldova, unde românii care au plecat în ţări precum Italia sau Spania aleg să nu se mai întoarcă acasă în perioada vacanţelor şi cu atât mai puţin să-şi renoveze casele sau să construiască locuinţe noi.

"Deocamdată sunt prea puţini cei care s-au întors în concediu acasă, sperăm ca pe la începutul lunii august să mai crească numărul lor. În ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţii, am eliberat doar câteva de la începutul anului, nu mai e situaţia de acum 2-3 ani, când localnicii se întorceau în vacanţă cu bani şi construiau din greu. Mulţi preferă să cumpere case deja construite", a declarat Vasile Corneliu Ungureanu, primarul comunei Leorda din judeţul Botoşani.

Astfel, de la începutul anului Leorda a eliberat trei autorizaţii de construcţie pentru persoane fizice, iar alte trei sunt în curs de autorizare.

Producătorii aşteaptă semne pozitive în august

Pe de altă parte, şi producătorii de materiale de construcţii susţin că până şi cei care se întorc în concedii acasă nu se mai gândesc să îşi direcţioneze economiile în domeniul construcţiilor. "În cazul în care românii din străinătate se întorc acasă cu anumite sume de bani, acestea sunt investite în alte domenii decât în construcţii, cum se întâmpla în anii precedenţi", spune Adrian State, director general al Den Braven România, singurul producător de spume poliuretanice, hotmelt şi sisteme de spumă poliuretanică pentru termo-fono-hidroizolaţii de pe piaţa locală, cu afaceri de 39,5 milioane de euro anul trecut. "Nu putem vorbi despre o creştere (a vânzărilor - n.red.) în mediul rural, din moment ce a scăzut nivelul vânzărilor din oraşe, unde există un potenţial şi nişte resurse care permit un grad mai mare de dezvoltare a investiţiilor", mai spune State.

La rândul său, Daniel Guzu, care controlează producătorul de materiale de construcţii Duraziv, cu afaceri de 13,5 mil. euro în 2010, spune că anul acesta există incertitudini cu privire la românii din străinătate.

"După modelul anilor trecuţi, în luna august ar trebui să se resimtă cel mai mult creşterea vânzărilor datorită revenirii românilor din străinătate. Astfel, o creştere de 30% a vânzărilor ar fi perfect plauzibilă, însă problema este dacă românii se vor mai întoarce în masă, aşa cum au făcut-o anii anteriori. În iulie vânzările Duraziv au început să creas­că, dar nu foarte mult", a declarat Daniel Guzu.

Pe de altă parte, reprezentanţii producătorului de materiale de construcţii Sika, filiala locală a grupului elveţian Sika, cu afaceri de 15,4 mil. euro în 2010, spun că a resimţit o creştere la nivelul lunii iunie faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010 de 18% pe segmentul de distribuţie şi că se aşteaptă ca revenirea românilor care lucrează în străinătate să îşi pună totuşi o oarecare amprentă asupra pieţei materialelor de construcţii, după modelul anilor trecuţi. "De exemplu, luna august a anului trecut, considerată slabă din punctul de vedere al comer­cia­lizării materialelor de construcţii, a depăşit ca şi valoare a vânzărilor lunile iunie şi iulie", explică Petrişor Grindeanu, distribution business unit manager în cadrul Sika.

Trimit mai puţini bani acasă

Faptul că românii din străinătate nu mai investesc la fel de mulţi bani în ţară precum în anii precedenţi este demonstrat şi de scăderea remiterilor cu 10% în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 758 de milioane de euro, potrivit Băncii Naţionale Române.

Românii trimit mai puţini bani acasă (2.157 euro pe an) decât emigranţii din Republica Moldova, spre exemplu, care trimit rudelor, în medie, câte 3.678 de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros în parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat în Austria.

Circa trei milioane de români muncesc peste hotare, însă un număr oficial al acestora va fi disponibil abia în luna martie a anului viitor, când Instititul Naţional de Statistică va publica primele rezultate preliminare ale recensământului.

Economii de 100 mld. euro

Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă în Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimează experţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât au românii de acasă în băncile româneşti. Acesta este primul studiu care măsoară sumele strânse de români în străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010.

Luna august aducea în ultimii ani o creştere de două cifre a afacerilor din construcţii, avans determinat de întoarcerea românilor în ţară şi de faptul că mulţi dintre cei întorşi îşi renovau casele sau mai construiau câte o anexă la vechile gospodării.