Expoziţie la Muzeul Bran: Regina Maria şi arta populară

Ieri, 21 iulie, s-a deschis la Muzeul Naţional Bran expoziţia "Regina Maria şi arta populară", care va rămâne deschisă până la 21 mai 2012. Pentru Regina Maria a României, arta populară a reprezentat o importantă sursă de inspiraţie în vestimentaţie, dar şi în decorarea interioarelor pe care le-a creat. (Totodată, în 21 şi 22 iulie, s-a desfăşurat al VII-lea simpozion Regina Maria, în prezenţa unor oaspeţi de seamă.)

Expoziţia "Regina Maria şi arta populară" pune în valoare câteva dintre piesele de artă populară care provin din fondul regal, realizate de meşteri populari români, saşi, germani sau ruşi, începând de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XX-lea.

În foarte multe imagini de epocă, regina Maria apare fotografiată purtând costum de ţărancă română. Dintre puţinele piese care provin din vechile costume populare ale suveranei sau ale principesei Ileana, menţionate în inventarele muzeale (cele mai multe dintre textilele semnalate în inventarele de epocă ale Castelului Bran fiind transferate după 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, ca recuzită, la Teatrul Naţional din Bucureşti) au fost selectate două vâlnice - fote creţe sau plisate de tip oltenesc - bogat ţesute cu dungi verticale în culori variate, cu motive geometrice sau florale geometrizate mărunte, pe fond roşu sau roşu închis.

Camerele amenajate după 1920 în Castelul Bran erau considerate de suverană "odăi româneşti", ornamentate pe deasupra cu "acel ceva fără nume" care a ajuns să fie "stilul reginei Maria". Aranjamentul eclectic al interioarelor propunea desfiinţarea graniţei dintre arta cultă şi arta populară. Ştergarele româneşti şi săseşti, icoanele pe sticlă transilvănene, mobilierul pictat de meşteri populari saşi sau germani, ceramica românească şi străină, scafele lucrate artistic de meşteri ruşi, alături de vasele de lemn româneşti şi căldările de aramă împodobite cu flori îşi găseau locul în odăile organizate de regina Maria în Castelul Bran.

Arhitectura populară era reprezentată pe domeniul regal de la Bran de biserica de lemn datată 1731, care fusese donată reginei Maria de locuitorii satului Luieriu din judeţul Mureş şi aşezată, la dorinţa suveranei, în apropierea castelului, pe platoul de la poalele Măgurii Branului. Descoperită într-o avansată stare de degradare de către patriarhul Justinian (după 1947 fiind nefolosită şi neîngrijită), biserica a fost strămutată în 1956 la schitul Jercălăi de lângă Urlaţi, judeţul Prahova.