Ce va încerca România să blocheze în viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020

România nu va susţine propunerile Comisiei Europene pentru introducerea în viitorul exerciţiu financiar al UE a aşa numitelor "regiuni de tranziţie" şi nici limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din Produsul Naţional Brut al unul membru UE faţă de 4% în prezent.

În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care depăşesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Comisia propune în viitorul exerciţiu financiar 2014 - 2020 creare aşa-numitelor "regiuni de tranziţie" care au venituri cuprinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27).

Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale a arătat la un seminar pe marginea propunerilor Comisiei, că România nu este entuziasmată de această propunere şi va susţine, în schimb, un regim special pentru "regiunile capitală".

De asemenea, a arătat Vătafu, România nu susţine scăderea cheltuielilor pentru politicile de coeziune ale stalelor membre de la 4% din Produsul Naţional Brut, în prezent, la 2,5%, cum propune Comisia: "Nu este în favoarea ţărilor care au decalaje majore de recuperat."

De asemenea, România va sprijini majorarea alocărilor din bugetul european pentru regiunile de congruenţă (regiunile aflate sub nivelul de 75% din media PIB-ului UE), în vreme ce Comisia Europeană propune scăderea procentului alocărilor bugetare de la 57% în prezent la 48%.

România are rezerve faţă de Connecting Europe Facility (un nou instrument de finanţare care propune constituirea unei rezerve de 5% din anvelopa fiecărui stat membru care să poate fi utilizată numai de către acele state care au avut cele mai bune performanţe în utilizarea fondurilor).

"Am fost surprinşi de alocarea foarte mare pentru Connecting Europe Facility şi credem că instrumentul este orientat spre vechile state membre, ceea ce ar introduce o disproporţie în alocarea de fonduri", arată Vătafu.

România nu este de acord nici aşa - numitele "conditionalităţi punitive suplimentare" care se referă, de pildă, la ipoteza de a penaliza un stat prin retragerea fondurilor UE, dacă nu respectă indicatorii macro stabiliţi. "Există şi acum multe instumente de control şi credem că sunt destule", a arătat şeful ACIS.