Băsescu: Am rugat Guvernul ca pentru moment să nu mai trimită facturi la decontare la Bruxelles
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că a adresat
Guvernului rugămintea ca pentru moment România să înceteze să mai
trimită facturi la decontare la Bruxelles, mai puţin pe
agricultură, precizând că premierul a şi dispus o asemenea
măsură.
Băsescu a afirmat că a propus Guvernului să aibă "o abordare extrem
de serioasă" legată de achiziţiile publice, anume încetarea
trimiterii pentru decontare, la Bruxelles, a facturilor pe proiecte
cu finanţare europeană, cu excepţia celor pe agricultură.
El a adăugat că premierul a dispus această măsură, pe care a
caracterizat-o "corectă şi necesară".
Băsescu a explicat că, dacă auditul Comisiei Europene constată
nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag şi
sumele se diminuează.
"Vă aduceţi aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană,
vă aduceţi aminte de auditul la drumuri, în judeţul Teleorman şi
Ilfov? Vreau să ştiţi că am propus Guvernului să aibă o abordare
extrem de serioasă legată de achiziţiile publice. Marea problemă
este, pe de o parte, respectarea procedurilor şi caietele de
sarcini care duc către un anume câştigător şi, pe de altă parte,
creşterea preţului în execuţie. Sunt două ministere, Transporturile
şi Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea creşterii preţului cu
50%. Prin ordine ale miniştrilor se poate încasa maximum 10% peste
valoarea contractului, dar tot nu e suficient", a continuat
preşedintele.
El a afirmat că, prin constatarea de către Comisia Europeană a unor
nereguli în contractele finanţate de UE, România riscă "o mare
problemă" în alocarea fondurilor europene, astfel că a discutat cu
premierul şi cu alţi miniştri ca România să înceteze să mai trimită
facturi la decontare la Bruxelles, pe lucrări executate de orice
natură: transporturi, dezvoltare, mediu şi mai puţin
agricultură.
Băsescu a explicat că Regulamentul Comisiei Europene precizează că,
atunci când un audit european sau al Curţii de Conturi Europene
depistează nereguli în derularea contractelor cu finanţare
europeană, banii se retrag şi se diminuează corespunzător suma
alocată pe programe.
În schimb, a continuat el, dacă eventualele nereguli sunt
constatate de statul român, iar acestea iau măsuri de diminuare a
sumelor alocate, atunci acestea pot fi realocate pe alte
proiecte.
"Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de a
se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate şi a nu se
trimite facturi la Bruxelles, este corectă şi necesară", a
concluzionat Băsescu.
Premierul Boc a cerut, miercuri, miniştrilor şi şefilor
autorităţilor de management să aplice corecţii financiare în
proiectele UE pentru care sunt încălcate normele achiziţiilor sau
sunt întârziate nejustificat, solicitând totodată şi ca numele
şefilor responsabili din aceste autorităţi să fie indicat
public.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii iulie, că statul va
rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri
UE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziţii
au fost atribuite şi va tăia între 2%-100% din suma de restituit
dacă descoperă nereguli, ceea ce împinge cu până la şase luni data
de returnare a banilor.
Decizia a fost luată atunci de Guvern prin ordonanţă de
urgenţă.
Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerinţelor de
publicitate sau suplimentat prin acte adiţionale cu o valoare
cumulată ce depăşeşte limita legală a achiziţiilor publice, statul
nu va mai rambursa firmei niciun ban, corecţia financiară acoperind
integral suma cerută spre rambursare.
Rezultatul acestor investigaţii este transmis reprezentanţilor
Uniunii Europene/donatorului public internaţional.
În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului
public internaţional, urmare a prezentării rezultatelor
investigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare a
corecţiilor financiare, autorităţile naţionale participă la o
audiere/conciliere cu aceştia. Dacă şi în acest caz poziţia
autorităţilor române rămâne divergentă de cea a reprezentanţilor
UE/donatorului public internaţional a cărui decizie finală este
aplicarea de corecţii financiare Românei, autorităţile pot decide
contestarea în instanţă a deciziei.
Sumele necesare finanţării debitelor stabilite de reprezentanţii
Uniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare a
aplicării corecţiilor financiare se transferă în contul
programului, în primă instanţă de la bugetul de stat.
Actul normativ stabileşte totodată că România are obligaţia să
raporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European de
Luptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectul
unui act de constatare primară administrativă.
Surse oficiale au declarat recent agenţiei MEDIAFAX că Guvernul ia
în calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruia
statul asigură prefinanţarea proiectelor pentru care sunt alocate
fonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului,
după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează banii
nu mai trimit acte de decont.
În prezent, Comisia Europeană alocă 15% ca avans pentru
prefinanţarea proiectelor, iar Guvernul acoperă diferenţa până la
30% din valoarea contractului.
Multe dintre firmele care contractează însă prefinanţarea nu mai
trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încât
ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la
Bruxelles, iar CE nu mai eliberează alţi bani comunitari până când
aceste deconturi nu sunt închise.
"Deoarece beneficiarii fondurilor UE nu aduc documentele
justificative de utilizare a banilor, România nu poate face
deconturile la Bruxelles. Din această cauză se pune problema să nu
mai fie asigurată o prefinanţare de 30%, ci doar de 13-15% din
valoarea contractului, aşa cum se dă de către Comisie", au declarat
agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit acestora, pentru Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sunt blocate în prezent peste
două miliarde de lei în lipsa documentelor justificative, iar
România nu mai primeşte fonduri UE până când banii alocaţi daţi
drept avans nu sunt decontaţi.
"Nu este corect ca statul să dea 17% de la buget pentru seminarii
şi conferinţe de perfecţionare nedecontate", au spus sursele
citate.
Alocarea financiară POSDRU pentru perioada 2007-2013 este de 4,25
miliarde de euro, din care 85% reprezintă contribuţia Uniunii
Europene, prin intermediul Fondului Social European, iar 15% este
contribuţia naţională.
Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor
pentru care sunt alocate fonduri UE a fost ridicat de Guvern, în
mai 2009, de la 20% la 30% din valoarea contractului, premierul
Emil Boc anunţând atunci că banii vor fi alocaţi doar dacă
licitaţiile sunt organizate la termen şi permit începerea
lucrărilor.