INS: Frica de Fisc ar putea da peste cap statisticile de la recensământul din octombrie

Românii care au participat la recensă­mântul de probă (desfăşurat în perioada 7- 16 mai) au ezitat să răspundă corect la întrebările legate de veniturile încasate şi sursa acestora, de teamă că autorităţile fiscale sau juridice i-ar putea ancheta. Oamenii au dificultăţi în a înţelege că datele care vor fi culese la recensă­mântul din toamnă sunt confidenţiale, susţine profesorul Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Una dintre cele mai mari probleme întâmpinate în timpul recensământului de probă a fost legată de faptul că oamenii voiau să înţeleagă în detaliu ce presupune acest recensământ şi de ce avem nevoie de toate datele. Românilor le e teamă să declare corect o serie de date legate de venituri şi de sursa veniturilor. Noi le explicăm că legea garantează păstrarea confidenţialităţii datelor şi că acestea nu vor putea fi folosite ca probe în justiţie, neavând scop fiscal, juridic sau de altă natură", a spus Voineagu în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei şi Zilei Statisticianului.

România va afla în acest an primele date preliminare legate de evoluţia populaţiei şi a veniturilor românilor în recensământul care se va desfăşura în perioada 22-31 octombrie deşi rezultatele finale vor fi publicate abia în 2013. Pentru prima dată, se vor colecta informaţii despre românii care au plecat la muncă în străinătate şi se vor compara cu statisticile legate de imigranţi realizate de institutele de statistică din fiecare ţară.

Recensământul de probă din luna mai nu a avut ca scop culegerea de date, ci identificarea eventualelor probleme întâmpinate de recenzori şi rezolvarea acestora până la realizarea recensământului mare, de aceea nu au fost centralizate niciun fel de date în urma anchetei.

Costul cu fiecare persoană care participă la recensământ: 2,5 euro

"Fondurile alocate cercetării, de aproxi­mativ 50 de milioane de euro, sunt minime comparativ cu cele alocate în alte ţări. În România, pentru fiecare recenzat se cheltuie sub 2,5 euro, în timp ce în alte ţări se cheltuie peste 10 euro pentru fiecare participant la recensământ", a adăugat Voineagu, care este şi şeful catedrei de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice, funcţie pe care o ocupă încă din 1999. În costul de 2,5 euro pentru fiecare persoană care participă la recensământ se includ cheltuielile pentru plata remuneraţiilor recenzorilor, dar şi costurile legate de conceperea şi tipărirea chestionarelor sau de achiziţia softului şi a hardului necesare pentru stocarea şi prelu­crarea informaţiilor.

Datele colectate de la cei aproximativ 21 de milioane de locuitori vor fi introduse în bazele de date în zece luni de la finalizarea recensământului, iar fiecărui recenzor îi vor reveni ca atribuţii culegerea de informaţii din 100 de locuinţe şi de la 300 de persoane.

Se vor angaja 120.000 de temporari, pe salarii cuprinse între 180 şi 215 euro

Statistica a început încă de anul trecut pregătirile organizatorice şi metodologice ale re­censământului care se va desfăşura în perioada 22 - 31 octombrie 2011, perioadă în care peste 120.000 de oameni vor fi angajaţi temporar ca recenzori.

Primirea recenzorului şi dialogul cu acesta este o obligaţie legală a românilor, care vor putea furniza date şi despre membrii familiei care nu locuiesc la adresa trecută în cartea de identitate, dar şi despre vecinii lor, în cazul în care aceştia nu sunt găsiţi acasă. Răspunsurile la chestionar nu trebuie validate prin documente, singurul act necesar la primirea recenzorului fiind buletinul. De asemenea, reprezentanţii INS mai spun că persoanele care nu au fost găsite acasă vor mai avea la dispoziţie 2-3 zile să meargă la comisie şi să completeze chestionarele, ca să nu plătească amenda aplicată în cazul în care nu participă la anchetă, care poate fi cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, potrivit hotărârii de guvern care reglementează organizarea recensământului.

Cei peste 120.000 de angajaţi temporar vor începe instruirea în luna septembrie şi vor par­ticipa la colectarea datelor în luna octombrie timp de 10 zile. Recenzorii vor fi recrutaţi de către primării şi vor fi plătiţi cu câte 50 de lei pe zi (ceea ce înseamnă că recenzorii vor primi în 15 zile lucrătoare 750 de lei, iar recenzorii-şefi, care vor lucra 18 zile, vor fi remuneraţi cu câte 900 de lei).

"Se pot înscrie în rândul recenzorilor per­soa­nele care au cel puţin studii medii, însă avem sprijin din partea profesorilor, a învăţă­torilor, a studenţilor, dar oricine îndeplineşte criteriile de selecţie - funcţionari, pensionari, persoane disponibilizate - va putea contribui la colectarea datelor", a mai spus Voineagu. Recen­zorii nu trebuie să aibă cazier şi nici probleme de dicţie, ca să poată fi clar înţeleşi, să aibă scrisul citeţ şi să poată citi formularele redactate cu font mic, mai arată criteriile de selecţie prezentate pe site-ul www.recensă­mânt­romania.ro.

Rezultatele finale ale recensământului se vor publica abia în 2013, în urma centralizării datelor şi a realizării rapoartelor. Primul recensământ al populaţiei din România a fost făcut în 1859, pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a emis atunci un act normativ prin care a înfiinţat "Oficiul Central de Statistică Administrativă", prima instituţie naţională care se ocupa de realizarea de statistici. Însă cel mai recent recensământ realizat în România a fost realizat în martie 2002. De altfel, Guvernul a emis şi o hotărâre (publicată în Monitorul Oficial la finele lunii decembrie 2009) prin care stabilea ca orga­nizarea şi recensământul populaţiei şi al locuinţelor de pe teritoriul României să se facă în perioada 12 - 21 martie 2011, însă a fost amânat pentru luna octombrie pentru că se suprapunea cu activităţile recensământului agricol. Acesta ar urma să fie cel de-al 12-lea recensământ al populaţiei realizat în România.