Francii elveţieni dau frisoane bancherilor: ponderea restanţelor s-a dublat într-un an

În mai restanţele populaţiei la creditele în alte valute decât leul, euro sau dolarul americancategorie în care francul elveţian domină autoritar - au urcat cu aproape 10% în lei, depăşind în premieră pragul de un miliard de lei. Creşterea spectaculoasă este determinată parţial şi de aprecierea francului din mai. Dar şi exprimate în franci, restanţele au făcut un salt vizibil, de 4%, până la 315 milioane de franci.

Lucrurile sunt însă într-o continuă deteriorare.

După o uşoară corecţie în primăvară, francul a atins în iunie noi maxime istorice faţă de leu, ajungând la 3,55 lei, faţă de 2,1 lei în ianuarie 2008.

"Efectul mare nu îl vedem chiar acum. Clienţii probabil că mai au resurse şi vor face un efort să plătească o rată mai mare. Momentul adevărului va fi peste câteva luni, când oamenii se vor gândi serios dacă pot să supravieţuiască la o rată de 3,6 lei pentru un franc", spune Gabriel Creţu, director de reţea şi vânzări în OTP Bank.

Mulţi au renunţat deja la plata ratelor.

Ponderea restanţelor în totalul sumelor pe care populaţia le are de rambursat a ajuns în cazul creditelor în franci la 7,4% în mai, de la 3,1% în urmă cu un an. Portofoliul arată astfel mult mai rău decât cel în euro, unde restanţele reprezintă doar 4,5%. Doar creditele în lei au o calitate mai slabă, ponderea restanţelor fiind de 8,5%, însă în ultimul an creşterea a fost mult mai modestă (erau la 6% în mai anul trecut).

Cei cu credite în franci sunt prinşi acum într-o dilemă dureroasă. În general, aceste finanţări au fost alese pentru achiziţia de locuinţe. Astfel că cine se gândeşte să se oprească cu plata ratelor trebuie să fie pregătit să renunţe şi la locuinţa cumpărată. Pe de altă parte, chiar şi cei care îşi mai permit să plătească ratele îşi fac calculele dacă mai este rentabil, având în vedere că datoria lor, exprimată în euro, este acum mai mare decât la momentul cumpărării, iar valoarea imobilului a scăzut. Bancherii spun însă că este o problemă de timp până când francul va slăbi din nou, însă întrebarea este cât de mult timp va trece şi câţi clienţi pot supravieţui în această perioadă.

Cursul leului faţă de franc este calculat indirect de BNR, pentru că pe piaţa de la Bucureşti tranzacţiile cu această monedă sunt marginale.

Astfel, cursul depinde de cotaţiile francului elveţian faţă de euro pe plan internaţional şi de cursul euro faţă de leu la Bucureşti.

Francul este acum la maxime istorice şi faţă de euro, cotaţiile fiind sub pragul de 1,2 franci/euro, pentru că moneda elveţiană este văzută ca un plasament sigur în vremuri de turbulenţe pe pieţele financiare. Media cursului, de la lansarea cursului şi până anul trecut, era de peste 1,5 franci/euro. Odată cu stabilizarea situaţiei pe plan internaţional francul ar trebui să slăbească din nou, însă nimeni nu poate spune când se va produce.

Soluţii pe termen scurt

Bancherii pregătesc soluţii pentru a uşura plata ratelor, dar şi acestea nu pot să compenseze decât parţial creşterea cursului.

"Le oferim soluţii care pot reduce rata cu 8% până la 25%. Acolo unde clienţii au o rată de dobândă înaltă, am coborât-o, iar pentru cei care au probleme reale stopăm partea de rambursare de capital (partea din suma împrumutată iniţial - n. red.)", spune Creţu.

Faptul că majoritatea creditelor în franci au fost luate pe termen lung face ca soldul acestora să fie relativ stabil, deşi nimeni nu mai vinde acum astfel de împrumuturi. La sfârşitul lunii mai băncile aveau de recuperat de la clienţi echivalentul a 4 miliarde de franci elveţieni (3,3 mld. euro).

Nu toate băncile au marşat pe această alternativă de finanţare, care oferea avantajul de a afişa rate mai mici de dobândă, însă nu mai puţin de şapte jucători au intrat pe această piaţă. Maghiarii de la OTP Bank au deschis această nişă în 2005, folosind creditele în franci ca un instrument de marketing la lansarea ofertei de retail.

Ulterior şi Volksbank a folosit această oportunitate pentru a-şi spori vânzările de credite, care au promovat-o în 2008 până pe locul trei în ierarhia bancară. Banca are acum în portofoliu circa o treime din creditele în franci din sistem. Şi bănci mari precum Raiffeisen, Bancpost, Piraeus sau Banca Românească au venit însă cu astfel de credite.