Cum a schimbat criza economia românească: industria şi-a majorat contribuţia la PIB

Din păcate, industria are o pondere de aproximativ 27% în PIB, astfel că nu poate să tragă singură economia, poten­ţialul ei fiind limitat. Serviciile financiar-imobiliare, comerţul, care au cea mai mare pondere în PIB, de 50%, şi-au redus contribuţia ca urmare a contracţiei cererii interne, iar perspectivele unei reveniri puternice sunt reduse.

În anii premergători crizei, creşterea economică s-a bazat preponderent pe consum realizat pe datorie, iar ponderea serviciilor şi construcţiilor în PIB a urcat. Însă aceste sectoare au fost cele mai lovite de recesiune.

Avem nevoie de o reluare a creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe, este una dintre concluziile dezbaterilor pe tema revenirii economiei. Însă România nu are prea multe surse financiare la dispoziţie pentru a finanţa o creştere economică sustenabilă, exceptând fondurile europene, unde evoluţia a fost dezamăgitoare.

"Creşterea economică de dinaintea crizei internaţionale s-a bazat în România pe stimularea consumului şi investiţiilor private prin creşterea accelerată a veniturilor şi a creditării. Drept consecinţă, serviciile şi construcţiile şi-au mărit ponderea în PIB în detrimentul industriei şi agriculturii. Recesiunea a adus o corecţie a puterii de cumpărare a consumatorilor prin reducerea salariilor, prin inflaţie, prin deprecierea leului şi prin diminuarea creditării şi, ca urmare, cererea internă s-a contractat puternic, cele mai afectate fiind tocmai serviciile şi construcţiile", a comentat Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac.

El susţine că o corecţie a puterii de cumpărare a fost necesară pentru a reduce deficitul comercial, nesustenabil din cauza diminuării rapide a intrărilor de capitaluri străine în România începând cu trimestrul al treilea din 2008. Iar deprecierea leului a ieftinit exporturile româneşti.

Coroborată cu creşterea cererii provenind din ţările UE, îmbunătăţirea competitivităţii prin preţ a stimulat producţia industrială, ramura crescând accelerat ca pondere în PIB începând cu anul 2010.

În schimb, agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB şi tendinţa nu va fi inversată atât timp cât cea mai mare parte a exploatărilor agricole sunt de subzistenţă, crede Bucşa.

De la ponderi în PIB de peste 8% în 2005 sau 2006, agricultura a coborât spre 6% din PIB în 2009 şi 2010.

În ultimii 2 ani, industria şi-a majorat contribuţia la creşterea economică prin intermediul exporturilor, care au reuşit să contracareze scăderea cererii interne.

"Industria a avut o creştere spectaculoasă în timpul crizei şi considerăm că va rămâne unul dintre principalele motoare de creştere ale PIB datorită calificării forţei de muncă şi costurilor reduse cu producţia, precum şi amplasării strategice a ţării noastre. Remarcăm creşterea ponderii impozitelor nete la formarea PIB ca urmare a progreselor înregistrate de autorităţi în combaterea evaziunii fiscale", a spus Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Şi Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, a remarcat creşterea semnificativă a ponderii industriei, lucru care nu este surprinzător având în vedere performanţa bună a acestui sector pe parcursul recesiunii, performanţă care a fost susţinută de cererea externă, mai puţin de deprecierea cursului.

Pentru următorii doi ani, Chideşciuc se aşteaptă la creşterea în continuare a ponderii industriei în PIB, însă pe termen mai lung, de peste 10 ani, crede că vom vedea o scădere destul de amplă a ponderii industriei către 20%.

Cum stăm faţă de media UE

Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank, a făcut o analiză a ponderilor agriculturii, industriei, construcţiilor, comerţului sau activităţilor financiare în valoarea adăugată brută la nivelul anilor, comparativ cu media UE.

În viziunea ei, structura economiei româneşti evidenţiază o economie emergentă, cu un sector al serviciilor sub media UE - ceea ce denotă o intermediere financiară redusă, dar şi un sector public cu posibilităţi reduse de a oferi servicii comunităţii comparativ cu o ţară dezvoltată, cu o pondere mai ridicată a construcţiilor - ca urmare a procesului de convergenţă, dar care a avut în acelaşi timp şi o componentă speculativă - şi o pondere mai mare a industriei - datorită forţei de muncă ieftine şi în acelaşi timp calificate ce a atras relocări de producţie din ţări mai dezvoltate.

"Evoluţia sectoarelor indică efectele negative ale crizei şi, în acelaşi timp, căile prin care România a reuşit să tempereze parţial aceste efecte. Criza a dezumflat bula speculativă din domeniul imobiliar (cu efect asupra construcţiilor), dar şi consumul în exces cauzat de creşteri reale salariale semnificative şi creditare agresivă (cu impact asupra comerţului cu amănuntul)", a explicat Molnar.

Industria a fost singurul sector care a prezentat o creştere, fiind nişa prin care România a beneficiat de efectele revenirii mai rapide a cererii externe. În ceea ce priveşte sectorul agricol, ponderea ridicată comparativ cu media UE arată specificitatea acestei economii cu un potenţial agricol ridicat, comparativ cu alte ţări, în opinia lui Molnar.

Pe ce se va baza economia în viitor

După declanşarea crizei s-au lansat o serie de discuţii legate de schimbarea modelului de creştere economică, având în vedere că supraîncălzirea economiei în 2007 şi 2008 s-a datorat în principal consumului excesiv.

În primăvară guvernatorul BNR Mugur Isărescu atenţiona că modelul de creştere nu este predeterminat, ci rezultă din deciziile investitorilor privaţi şi politicile macroeconomice.

De când a început criza în România, numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri vorbesc despre încurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei, însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat că aceasta este "o idee periculoasă", invocând şi tentaţia partidelor politice de a se lansa în pomeni electorale.

Creşterea sustenabilă viitoare va trebui să se bazeze pe industrie şi exporturi, fără a neglija însă cererea internă, afirmă Dan Bucşa, amintind de Polonia, singura economie din Europa care a evitat recesiunea profitând de competitivitatea exportatorilor, dar şi de cererea internă stabilă.

În anii următori există perspective de creştere a sectorului construcţiilor pe seama lucrărilor de infrastructură demarate de autorităţi şi în cazul dezvoltării de parteneriate public-private, consideră Hăn­cilă. În ceea ce priveşte comerţul şi serviciile financiare-imobiliare, ea crede că vor înregistra creşteri modeste pe termen mediu, deoarece consumul privat va rămâne afectat de criza financiară, în condiţiile în care ritmul de creştere al veniturilor şi al creditării va fi lent. În conjunctura economică globală se observă o creştere puternică a cererii pentru produse alimentare şi având în vedere şi potenţialul agricol ridicat al ţării noastre, precum şi reorientarea investiţiilor către sectorul agricol, Hăncilă se aşteaptă la majorarea treptată a contribuţiei sectorului agricol la formarea PIB şi la un ritm robust de creştere a acestui sector pe termen mediu şi lung.

În schimb, Molnar consideră că este normal să observăm o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii pe termen lung pentru a ceda locul unor sectoare care aduc o valoare adăugată mai mare pe produs/serviciu. "Având în vedere totuşi contribuţia la PIB a acestui sector şi faptul că populaţia ocupată în agricultură reprezintă puţin sub 30% din totalul populaţiei ocupate în economie arată o ineficienţă majoră a acestui sector."