Creditul de „stabilizare“ de la FMI, CE şi BM va costa bugetul 9,8 mld. euro în 15 ani

Autor: Razvan Voican 06.07.2011
Timp de şase ani Ministerul Finanţelor va trebui să găsească sume de peste un miliard de euro pentru rambursarea datoriei către cei trei mari creditori, cu un vârf de peste 1,8 milarde de euro în 2015.

Uriaşul credit de 20 mld. euro contractat de România în 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială - mai întâi pe post de "centură de siguranţă" şi devenit în scurt timp sursă directă de finanţare a deficitului bugetar, va costa bugetul statului aproape 10 mld. euro.

Din această sumă, circa 1,5 mld. euro reprezintă dobânzi şi comisioane. România va tot plăti în contul acestei datorii până în 2023, conform graficului de rambursare.

Ministerul Finanţelor are de achitat rate de capital de circa 2,2 mld. euro către FMI, în contul sumelor virate în mod excepţional direct la buget, plus dobânzi de 219 mil. euro.

Însă grosul sumelor împrumutate de la FMI - circa 9,5 mld. euro - intră la rambursare în sarcina BNR, banii respectivi alimentând direct rezerva valutară.

În acelaşi timp, Finanţele au de acoperit plăţi de peste 6 miliarde de euro către Comisia Europană, reprezentând rate de capital de 5 mld. euro plus dobânzi de un miliard de euro. Către Banca Mondială, România are de dat înapoi aproape 1,3 mld. euro. Graficul de rambursare a datoriei totale cuprinde două "perioade foc": 2013 - 2015, când bugetul trebuie să facă rost de 4,2 mld. euro numai cu această destinaţie, şi 2017 - 2019, când va veni la scadenţă o factură totală de 3,7 mld. euro. Va mai urma un hop în 2023, când va trebui achitată o rată de 717,5 mil. euro către Banca Mondială, însă marele vârf de plată va fi în 2015, cu o sumă de aproape 1,83 mld. euro. Până anul viitor, Finan­ţele plătesc numai dobânzi către FMI, CE şi BM, totalul sumelor fiind de sub 300 mil. euro.

Rambursarea ratelor de capital către FMI începe în 2012 şi durează până în 2015, când se suprapune cu prima rată către CE, de unde şi vârful amintit. Plăţile către Bruxelles durează până în 2019, în timp ce achitarea principalului către BM este programată în 2022 şi 2023. Cei mai uşori ani vor fi 2020 şi 2021, când va trebui plătite numai dobânzi de 43 mil. euro către BM.

Din împrumutul de 1 mld. euro de la BM România a tras 300 mil. euro în iunie şi mai are de primit 400 mil. euro. În prima parte a acestui an BNR a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro din împrumutul de la FMI.

Evitarea unor vârfuri de plată împo­vărătoare şi chiar periculoase s-a dovedit o întreprindere dificilă pentru Ministerul Finanţelor după 1990.

Recenta emisiune de titluri pe piaţa externă, de 1,5 mld. euro, ajunge la scadenţă în 2016, când plăţile în contul împrumutului gigant de 20 mld. euro nu vor ridica probleme. Numai că în 2015, peste vârful de 1,82 mld. euro reprezentând plăţi către cei trei mari creditori, va trebui rambursate eurobondurile de 1 mld. euro emise anul trecut.

Bogdan Dăgoi, secretar de stat în Finanţe, responsabil cu Trezoreria, trebuie să evite acumularea unor vârfuri de plată şi mai grele în perioadele 2013 - 2015 şi 2017 - 2019.