Clujenii s-au săturat să-i mai aştepte pe americani. Vor să construiască singuri o bucată din Autostrada Transilvania

Autori: Iulian Anghel , Laurentiu Cotu 05.07.2011

Consiliul Judeţean Cluj, cu un buget în 2011 de 143 mil. euro, cere să construiască singur o bucată din autostrada Transilvania, în condiţiile în care de ani buni de zile, lucrările bat pasul pe loc, iar din autostrada începută în urmă urmă cu şapte ani şi care ar fi urmat să fie gata anul acesta s-au construit 45 de kilometri din totalul de 415 km (costul total era estimat iniţial fiind de 2,2 mld. euro).

Deocamdată ce propune CJ Cluj poate să nu însemne mare lucru - este vorba despre 10 km. pe distanţa Gilău - Nădăşelu, dar este o premieră scumpă care ar putea ajunge să coste bugetul judeţului peste 50 mil. euro în condiţiile în care preţul de referinţă al unui kilometru de autostradă construită în România, stabilit de Ministerul Transporturilor, variază între 3,8 mil. euro şi 6,1 mil. euro, în funcţie de zonă, iar Bechtel, care construieşte Transilvania a primit şi 16 mil. euro pe kilometru.

Clujul poate găsi aceşti bani sau cel puţin este solvabil şi se poate împrumuta, lucru mai dificil pentru Judeţului Mureş, de pildă, pe unde ar urma să treacă o bună bucată din autostrada Transilvania. Judeţele care au beneficiat astfel de investiţii masive văd cum li se umple acum visteria, lucru care le permite să aloce din ce în ce mai mulţi bani pentru investiţii.

Bugetul Judeţului Sibiu pe unde ar urma să treacă o bucată din autostrada Transilvania este anul acesta de 359 mil. lei în creştere cu 46% faţă de anul trecut, îsă preşedintele Consiliului judeţean nici nu se gândeşte să dea vreun ban pentru autostradă.

"Nu am luat în considerare acest aspect. Noi avem peste 1.000 de km de drumuri judeţene pe care trebuie să le reabilităm. Dacă bugetul nostru este mai mare se întâmplă pentru că am accesat fonduri europene nu pentru că am avea venituri mai mari", spune Martin Bottech, preşedintele CJ Sibiu.

Cei 10 km pe care Clujul vrea să-i finanţeze singuri sunt vitali pentru judeţ intrucât investiţia este văzută ca fiind integrată într-un ansamblu în condiţiile în care municipiul Cluj se dezvoltă ca o zonă metropolitană şi tinde să devină o placă turnantă a transporturilor, feroviat şi auto. Aeroporul din Cluj, deja modernizat, a ajuns la un trafic de peste 1 milion de pasageri şi alte două parcuri tehnologice pe lângă cele trei existente sunt în pregătire.

Preşedintele Consiliului judeţean Cluj, Alin Tişe spune că instituţia pe care o conduce ia în calcul varianta finanţării, totale sau parţiale, a lucrărilor pe trosonul Gilău-Nădăşel şi va solicita conducerii CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) şi companiei Bechtel (antreprenorul general al autostrăzii Transilvania), constituirea unui grup de lucru împreună CJ Cluj, în vederea analizării posibilităţilor de continuare a lucrărilor pe tronsonul amintit.

"Am vrea să preluăm în administrare acest tronson, în vederea finanţării, totale sau parţiale, a execuţiei. Căutăm în acest moment soluţii de finanţare, una dintre variante fiind apelarea la un credit furnizor, însă nu excludem, totodată, posibilitatea realizării unui parteneriat public-privat. În acelaşi timp vom iniţia o discuţie cu omologii noştri din nord-vestul ţării, pentru a vedea dacă pot contribui financiar la realizarea acestui proiect'', a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

El explică avantajele pentru Cluj care ar decurge de aici: ''Camioanele de mare tonaj ar ocoli Clujul, şi ar fi salvaţi banii alocaţi pentru întreţinerea drumurilor folosite în prezent de transportatori. În plus, această soluţie ar veni şi în sprijinul companiilor de transport, care ar face economii la combustibili".

Potrivit conducerii CJ Cluj, sectorul Gilău-Nădăşel de circa 10 km, este vital pentru preluarea traficului greu dinspre Satu Mare şi Sălaj înspre Bucureşti, şi a traficului dinspre sud spre limita de nord-vest şi vest a ţării.

CJ Cluj vrea să propună o astfel de soluţie şi celorlalţi preşedinţi de consilii judeţene prin care ar urma să treacă autostrada şi are în vedere, în principal, o discuţie cu cei din Mureş pentru tronsonul Câmpia Turzii - Târgu Mureş de 36 de km. care costă 143 mil. euro.

Povestea Clujului este însă una fericită, invesiţiile din ultimii ani punându-l în situaţia de a putea să-şi majoreze substanţia cheltuielile cu investiţiile.

CJ Cluj are anul acesta un buget de 143 mil. euro, în creştere cu 30% faţă de anul trecut (113 mil. euro). 55% din aceşti bani sunt ai bugetului de dezvoltare, în creştere cu 46% faţă de anul trecut.

"Clujul este un centru universitar puternic un laborator al investiţiilor şi este şi un important centru financiar. Unde sunt bani şi resurse lucrurile se pot mişca. Avem în proiect alte două parcuri industriale un parc logistic pentru transport şi unul pentru energii neconvenţionale (eoliană sau solară). Parcul industrial Tetarom 3 este singurul în care mai avem teren", spune Victor Popa, curtătorul de cuvânt al CJ Cluj.

La rândul său, municipiul Cluj este al doilea oraş ca venituri la buget după Bucureşti, având anul trecut venituri de 782 mil. lei (186 mil. euro).

Nu la fel se întâmplă cu celelalte judeţe din vecinătatea Clujului. CJ Braşov chiar dacă nu conduce un judeţ sărac are un buget în 2011 de 390 mil. lei, (92 mil. euro) în vreme ce Mureşul şi-a fixat la venituri 365 mil. lei (86 mil. euro), iar la cheltuieli 443 mil. lei.