Analiză ZF: O generaţie pierdută care costă economia 1 mld. euro

Ieri dimineaţă, ora 10. Ministrul educaţiei Daniel Funeriu, omul care a ţinut prima pagină a ziarelor în ultimele zile şi cel care a primit deopotrivă laude şi acuzaţii privind rata scăzută de promo­vabilitate a bacalaureatului (de numai 44,5%), face primele declaraţii privind rezultatele obţinute la bacalaureat în faţa a 15-20 de jurnalişti pregătiţi să-l întrebe dacă îşi va da demisia.

Într-un discurs mai scurt de 20 de minute, în care cel mai mult a durat ros­ti­rea celor 65 de nume ale elevilor de liceu care au obţinut nota 10 la bacalau­reat, Funeriu şi-a felicitat secretarul de stat, directorii din minister şi inspectorii care au organizat bacalaureatul, dar şi pe cei 90.765 de absolvenţi de liceu care au promovat examenul. Atât. Nu a explicat ce se va întâmpla cu cei peste 100.000 de elevi care au picat "examenul vieţii" şi care au marcat un capitol în istoria educaţiei româneşti. Cum s-a întâmplat de multe ori, Funeriu nu a stat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.

Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai "refor­mate" sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştri aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune "nouă" asupra sistemului şi a modificat legi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătirii elevilor şi a studenţilor.

"Aceste rezultate şi comportamen­tele pe care le-au generat sunt exact oglinda societăţii noastre de azi. Naţiunea noastră trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor oneşti, muncitori, perseverenţi sau dacă vrem să încurajăm în continuare şmecheria, nemunca, superficialitatea şi eludarea lucrurilor", a spus ieri ministrul Funeriu, 40 de ani, care a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie din Timişoara din clasa a IX-a până în clasa a XI-a, examenul de bacalaureat fiind susţinut de acesta la Strasbourg, în cadrul Lycée Interna­tional des Pontonniers (Franţa).

Performanţele elevilor nu au fost slabe doar pe plan naţional. România a obţinut locul 47 dintr-un total de 57 de ţări participante la programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA) din 2006, elevii români înre­gistrând scoruri mai scăzute faţă de 2001, când s-au clasat pe locul 34 din 43 de participanţi. Învăţământul românesc a fost astfel surclasat de cel bulgăresc, de cel unguresc şi de cel lituanian.

Unul dintre motivele pentru care pregătirea elevilor a scăzut din punctul de vedere calitativ a fost reprezentat şi de salariile profesorilor.

În timp ce un profesor de liceu debutant câştigă un salariu de 1.000 de lei pe lună (240 de euro), la fel ca un subofiţer din poliţie, iar un medic debutant îşi începe cariera pe un salariu lunar de 800-900 de lei pe lună (190 - 220 euro), în România există funcţionari publici care câştigă 27.000 de euro pe lună, cum este cazul lui Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank.

Salariile profesorilor din universităţile private vor fi reduse

Cei peste 110.000 de absolvenţi de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 repre­zintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şi servicii în valoare de aproape un miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investiţiilor în educaţie, a consumului de bunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei de şcolarizare sau a im­pozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare.

"Oglinda societăţii de astăzi" a de­terminat deopotrivă facultăţile de stat şi cele private să-şi extindă numărul de locuri la taxă, la fel cum o întreprindere îşi extinde capacitatea de producţie când are cerere mai mare. S-a ajuns în situaţia în care o universitate privată - Spiru Haret - să aibă venituri anuale de 90 de milioane de euro şi un excedent (echiva­lentul profitului în companiile private) de aproape 40 de milioane de euro în 2009.

Acum, rectorii univer­sităţilor pri­vate, deşi admit că rezultatele de la bacalaureat vor creşte calitatea stu­denţilor, spun că se îngrijorează în ceea ce priveşte ocuparea locurilor pe care le au disponibile. Unii spun că vor tăia din salariile profesorilor, având în vedere că veniturile le-ar putea scădea la jumătate, dar că îşi vor diversifica oferta edu­caţională pentru programele de mas­terat şi pentru cele de învăţământ la distanţă.

La ASE, trierea prin examen de admitere a fost înlocuită de examenul de bacalaureat

Gheorghe Roşca, rectorul Acade­miei de Studii Economice, crede că, dacă nu este doar o pură întâmplare, trebuie salutată perseverenţa ministe­rului de a face din bacalaureat "un examen serios" şi că în următorii 3-4 ani întregul sistem de învăţământ preuni­versitar se va schimba.

"Sunt convins că cei care au luat luat bacalaureatul în această sesiune se vor îndrepta cu precădere către universi­tăţile de stat. Dacă nu ne atingem targetul, adică să completăm 85% din locurile de la taxă, vom mai organiza o sesiune de admitere în toamnă. Avem emoţii legate de completarea locurilor la taxă", a spus Roşca.

ASE este una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ de pe piaţa locală, care şcolarizează în prezent circa 34.000 de studenţi şi care are 800 de cadre didactice. Anul acesta, Academia scoate la concursul de admitere 1.500 de locuri la taxă şi 2.700 de locuri subvenţionate de la buget pentru cei care vor să se înscrie în anul I de facultate. Începând din acest an, ASE a renunţat la organizarea examenelor de admitere, fiind una din măsurile menite să crească numărul de absolvenţi de bacalaureat înscrişi la o facultate din cadrul ASE.

"Deşi rata de promovabilitate la bacalaureat din acest an a fost redusă, nu am observat o scădere a calităţii absolvenţilor în ultimii ani, pentru că cei care veneau la noi dădeau examen de admitere şi aveau bani să se pregătească prin meditaţii", a explicat Roşca.

Universităţie private vor încerca să scoate bani din noi programe de masterat

Dacă universităţile de stat speră că vor avea candidaţi mai mulţi şi mai bine pregătiţi, situaţia este diferită în cadrul învăţământului privat.

Corina Dumi­trescu, rectorul univer­si­tăţii particulare Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, spune că este evident că se va reduce numărul de studenţi atât de la universităţile particulare, cât şi numărul celor care se înscriau la locurile cu taxă din cadrul universităţilor de stat.

"Rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat va afecta în mod direct cadrele didactice, care vor avea salarii diminuate. Vom încerca însă să ne echi­li­brăm veniturile prin programele de masterat şi prin învăţământul la dis­tanţă. Cred că numărul celor care se vor înscrie anul acesta în anul I la una dintre facultăţile universităţii noastre va scădea cu 25 - 30%", a spus Dumitrescu. Anual, în cadrul acestei universităţi se înscriu, în medie, câte 4.000 - 5.000 de absolvenţi de bacalaureat.

Şi Dumitru Gheorghiu, prorectorul universităţii private "Titu Maiorescu", care are aproximativ 13.000 de studenţi în prezent, crede că numărul absol­venţilor de bacalaureat care îşi vor depune dosarul de înscriere în cadrul uneia dintre facultăţile acestei univer­sităţi va scădea la jumătate anul acesta faţă de 2010, adică la un număr de numai 500 de înscrişi. "Aceste rezultate arată faţa actuală a învăţământului preuniversitar, iar din punctul de vedere calitativ este un lucru bun, pentru că de prea multă vreme în învăţământul preuniversitar pluteşte «teama de sinceritate». Sigur, pentru noi există o îngrijorare legată de potenţialii studenţi, din punctul de vedere numeric, deoarece noi ne susţinem din taxele plătite de aceştia. Pe de altă parte, calita­tea studenţilor va creşte", a explicat Gheorghiu. El spune că este posibil ca universitatea să se reorienteze pe di­versificarea programelor de masterat în cazul în care va înregistra o scădere a veniturilor.

Ministrul Funeriu i-a invitat ieri pe preşedinţii partidelor din opoziţie să discute despre viitorul educaţiei româ­neşti, după rezultatele slabe obţi­nute de absolvenţii de liceu, iniţiativă pe care unii lideri din PSD au considerat-o tardivă. "Noi credem că un număr cât mai mare de absolvenţi de liceu ar tre­bui să aibă acces la studiile supe­rioare. Sperăm că ministerul are o strategie pen­tru a vedea ce se întâmplă cu absol­venţii de liceu care au promovat exa­menul de bacalaureat", este de părere Alexe Daniela, preşedintele Alianţei Naţio­nale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).