Finanţele joacă tare cu bancherii: le mai ţin banii doar dacă acceptă scadenţe mai lungi

Ministerul Finanţelor este, paradoxal, într-o poziţie de forţă în faţa bancherilor pentru că la sfârşitul lui iulie aceştia din urmă au interesul să nu rămână în braţe cu cele 2,4 miliarde de euro, cât are statul să le ramburseze, ci să găsească o cale de a "rostogoli" datoriile.

După ce a împrumutat în ultimele două luni 2,4 miliarde de euro de pe pieţele internă şi internaţională, Trezoreria a anunţat bancherii că nu are nevoie să rostogolească emisiunea de obligaţiuni în euro şi facilitatea "club loan" (fiecare în valoare de puţin peste 1,2 mld. euro) care vor ajunge la maturitate în ultima săptămână a lunii.

Sumele fuseseră împrumutate de la băncile locale în 2009 şi 2010 pentru a finanţa deficitul bugetar.

De partea cealaltă, bancherii contemplează perspectiva de a rămâne pe cap cu o sumă imensă pe care nu au cum să o plaseze, pentru că cererea de credite din sectorul privat este foarte slabă, iar pe piaţa interbancară randamentele sunt departe de dobânda de circa 5% pe an, cât oferă statul.

"Consider că ar fi în interesul tuturor să se găsească o soluţie de refinanţare, care să corespundă nevoilor ambelor părţi. Nu văd o ruptură spectaculoasă, nu ar beneficia nimeni din ea. Modificări majore în bilantul agregat al băncilor nu există - nu avem o rată accelerată de a creştere a creditelor ca să fie nevoie de lichidităţi. Şi nici bugetului public nu i-ar face bine asemenea ieşiri de fonduri", spune Dorin Badea, trezorierul UniCredit.

Statul ar putea să preseze acum pentru a obţine scadenţe mai lungi ale împrumuturilor. Facilitatea "club loan" a avut o maturitate de doi ani, iar obligaţiunile de doar un an. "Club loan-ul va fi probabil rambursat. În cazul obligaţiunilor, am putea să vedem mă­car o rostogolire parţială dacă băncile vor accepta scadenţe mai lungi, de trei-cinci ani. Discuţiile se poartă bilateral. Băncile au interesul să rămână cu expunerea pe Ministerul Finanţelor, pentru că este un instrument cu venit bun într-o perioadă în care cererea de credite nu s-a redresat", comentează trezorierul unei alte bănci. De asemenea, bancherii ar prefera ca rostogolirea să se facă printr-o emisiune de obligaţiuni şi nu un aranjament club loan, întrucât titlurile de stat sunt mai uşor de tranzacţionat.

Statul a împrumutat luna trecută 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de note cu o maturitate de cinci ani. Randamentul mediu plătit a fost de 5,29% pe an.

În 2009, 2010 şi chiar şi anul acesta BNR a redus gradual rezervele minime obligatorii la valută, eliberând băncilor sume pe care acestea le-au canalizat ulterior în titluri de stat, ajutând astfel la finanţarea deficitului bugetar. Aranjamentul a fost negociat iniţial în cadrul "iniţiativei de la Viena", în care nouă grupuri financiare străine cu o prezenţă importantă pe plan local s-au angajat să nu retragă fonduri din România şi să susţină subsidiarele locale.

Contracul a expirat în această primă­vară, odată cu încheierea primului acord de împrumut încheiat cu FMI şi Comisia Europeană. Deşi România a negociat un al doilea acord de împrumut cu creditorii internaţionali, angajamentul băncilor nu a fost reîn­noit, rămânând doar sub forma de "gentlemen's agreement". Dacă în anii trecuţi Trezoreria şi BNR organizau reuniuni speciale cu bancherii pentru a discuta soluţiile de finanţare a deficitului bugetar, de data aceasta tratativele se duc la nivel bilateral. Contactul cu băncile este însă acum "permanent", iar rostogolirea datoriilor a fost una dintre temele abordate în ultima perioadă.