Străinii aflaţi în board-urile companiilor din top 100 sunt la prima promovare sau în pragul pensionării
Majoritatea managerilor străini membri în consiliile de administraţie ale celor mai mari 100 de companii locale după cifra de afaceri sunt fie la prima lor promovare, fie sunt aflaţi în pragul pensionării, arată rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de Fundaţia Noua Europă, fondată de scriitorul şi profesorul Andrei Pleşu, în colaborare cu universitatea elveţiană St. Gallen.
"Uriaşa majoritate a străinilor din board-urile celor mai mari companii din România nu au mai fost niciodată în viaţa lor membri într-un consiliu de administraţie. Se trimit în România persoane care fie sunt la prima lor promovare, de multe ori chiar la prima lor experienţă în străinătate şi primesc direct o poziţie în board, fie sunt persoane aflate la sfârşitul carierei. Aceştia din urmă au avut o carieră îndelungată în companie, dar nu pe poziţii de top, ci de middle management, şi primesc o funcţie în board-ul unei companii româneşti ca pe un bonus", susţine economistul Liviu Voinea, autor al studiului. Voinea este şi profesor în cadrul Academiei de Studii Economice şi al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, precum şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată.
Concluziile preliminare ale studiului au venit după ce partenerii elveţieni ai studiului au verificat executivii membri în consiliile de administraţie ale companiilor locale într-o bază de date internaţională prin intermediul căreia s-au identificat numai 10 dintre cei 300 de membri străini ai CA prezenţi pe piaţa locală, ceea ce înseamnă că numai aceştia au făcut parte şi din alte board-uri.
În total, în consiliile de administraţie a celor mai mari 100
de companii locale sunt 560 de persoane, ceea ce înseamnă că, în
medie, componenţa board-ului unei companii este de 5,6 membri.
"Mărimea medie a consiliilor de administraţie este mult mai mare
la companiile de stat, unde există peste 10 membri în board, în
timp ce la privat media este de 5 membri", a mai spus Voinea.
Vârsta medie a membrilor din consiliile de administraţie
Cele mai multe companii incluse în studiu (65) au capital privat străin, în timp ce 21 de companii sunt companii de stat, iar 14 reprezintă companii cu capital privat românesc.
"În ceea ce priveşte împărţirea membrilor din consiliile de administraţie în funcţie de sex, s-a constatat că 18% dintre membri sunt femei, ceea ce nu e rău, pentru că media europeană este de 12%. În Suedia media este de 18%, în timp ce în Norvegia media ponderii femeilor în board-uri este de 24%, cea mai mare din Europa", a mai spus Voinea.
Femeile sunt suprareprezentate în companiile de stat, unde ponderea acestora în consiliile de administraţie este de 35%, spre deosebire de mediul privat, unde ponderea femeilor în rândul membrilor din board este de doar 15%. Vârsta medie a membrilor board-urilor este de 47 de ani.
Şi la companiile de stat sau româneşti, dar şi la companiile
străine, ponderea cea mai mare în rândul membrilor din consiliile
de administraţie o au cei cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de
ani. "4% dintre românii din board-urile de conducere sunt sub 30 de
ani, în timp ce numai 0,4% dintre străini au sub 30 de ani. Totuşi,
este de remarcat faptul că 11% dintre managerii străini au peste 60
de ani", a mai spus Voinea.
După 20 de ani de capitalism, străinii nu au încă încredere în managerii români
În ceea ce priveşte naţionalitatea membrilor din board-urile companiilor de pe piaţa locală, 55% dintre aceştia sunt români, restul fiind străini. Deşi majoritatea firmelor incluse în studiu sunt străine, preponderenţa membrilor români este explicată şi prin faptul că în firmele de stat toţi membrii din board sunt români, iar numărul de membri din consiliile de administraţie de la firmele de stat este dublu faţă de cel al companiilor străine.
"Companiile străine sunt departe de a face trecerea către managementul local, pentru că nu au încă încredere în managerii români. 71% din membrii CA ale companiilor străine sunt manageri străini, iar 29% sunt români. Cei mai mulţi străini sunt greci, după care urmează austriecii şi francezii", a adăugat Voinea.
Din punctul de vedere al funcţiei pe care o au membrii board-urilor din topul celor mai mari companii din România, studiul clasifică managerii după atribuţiile lor executive şi non-executive. În sectorul privat, 79% din membrii board-ului sunt executivi - adică au şi putere de decizie, şi putere de execuţie. Per ansamblu, dintre cei 560 de membri, 91% din executivi sunt la companiile private, iar numai 9% sunt în companiile de stat.
În opinia lui Voinea, un alt indicator al stării în care se află economia României îl reprezintă faptul că numai 12 dintre companiile din top 100 sunt listate la bursă şi nici acestea nu au informaţii publice despre membrii consiliilor de administraţie. În alte state, în studiile similare care se fac pe un eşantion care ia în considerare topul companiilor listate la bursă - în funcţie de valoarea capitalizării bursiere - dar care corespunde în mare parte şi cu topul companiilor în funcţie de cifra de afaceri.
"Dintre cele 12 companii, numai despre 3 avem informaţii privind componenţa board-ului. Oltchim, marea vedetă a bursei, nu a publicat nicio informaţie legată de CV-urile membrilor din consiliul de administraţie. Lipsa guvernanţei corporative afectează grav eficienţa economiei româneşti. Companiile nu sunt interesate să spună informaţii despre cei care le conduc, nu sunt interesate să intre în relaţie directă cu investitorii. De ce? Pentru că fac profit oricum şi pentru că nu sunt listate. Iar cele listate nu se bazează pe volume mari de tranzacţionare, pentru că nu sunt milioane de investitori la bursă", a precizat Voinea.
Scopul final al studiului îl reprezintă identificarea corelaţiei dintre variabile precum vârsta, sexul, experienţa profesională, educaţia sau naţionalitatea membrilor din consiliile de administraţie ale top 100 companii şi modul în care influenţează performanţa companiei. La studiu, care ar trebui să fie finalizat în luna decembrie a acestui an, lucrează în prezent 3 persoane.
Studiul se realizează în paralel în România, în Albania, în Republica Moldova şi în Elveţia, beneficiază de o finanţare de aproximativ 200.000 de euro pentru o perioadă de trei ani.
"Prima sarcină în cadrul studiului a fost să vedem cine face parte din consiliile de administraţie. Top 100 companii au peste 90% din profiturile din economia românească, iar cei aflaţi în board-urile de conducere sunt cei care conduc economia. Partenerii elveţieni nu au înţeles de ce ne-a luat un an să strângem numai numele membrilor din CAÊÈ, a mai spus Voinea.
Cercetarea are ca scop identificarea managerilor care fac parte din elita de business a României şi care ia în considerare top 100 companii locale în fucţie de cifra de afaceri la data de 31 decembrie 2009, potrivit clasificării furnizate de Institutul Naţional de Statistică. În top nu au fost incluse SIF-urile, companii care sunt exclusiv de investiţii Ð cum e Fondul Proprietatea- şi nici branch-urile (spre exemplu, şapte bănci, cum este ING - care nu este înregistrată în România- nu au fost incluse în studiu). Din cele 100 de companii, numai la 44 s-au putut afla unele informaţii privind componenţa consiliilor de administraţie în mod voluntar, aceste date fiind publicate pe site-urile instituţiilor sau au fost oferite în chestionarele aplicate la studiu. Restul informaţiilor au fost cumpărate de la Registrul Comerţului, instituţia care oferă informaţii privind administratorii companiilor.
"Există încă două companii pentru care nu am reuşit să aflăm cine sunt membrii consiliului de administraţie: Electrica şi Romsilva, deci în studiu sunt incluşi membrii din board-urile a 98 de companii", a mai spus Voinea.
Ce arată rezultatele preliminare ale primului studiu despre membrii din board-urile celor mai mari 100 de companii
10 este numărul de membri aflaţi în componenţa consiliilor de administraţie din cele mai mari companii de stat, în timp ce în cele mai mari companii private există, în medie, câte 5 membri în board
47 de ani este vârsta medie a membrilor din consiliile de administraţie ale celor mai mari 100 de companii din România
18 % din membrii board-ului celor mai mari companii locale sunt femei, la fel ca în Suedia, peste media europeană (12%); în companiile de stat, ponderea femeilor este de 35%
4 % din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii de stat au sub 30 de ani, în timp ce la companiile private ponderea celor sub 30 de ani este de 0,4%
71 % din membrii board-urilor din cele mai mari firme străine sunt străini, ceea ce înseamnă că multinaţionalele nu au încă încredere în managerii români
12 % din cele mai mari 100 de companii locale sunt listate la bursă
90 % din valoarea totală a profiturilor realizate de companiile din România este generată de top 100 companii în funcţie de cifra de afaceri