Cu 7% mai multe firme desfiinţate. „Este îngrozitor de greu să rezistăm pe piaţă“

Autor: Mirabela Tiron 28.06.2011
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) de pe piaţa locală, în care lucrează 60% din salariaţii români cu forme legale de muncă, au fost cele mai lovite de criza economică. Numărul firmelor radiate a crescut cu 7% în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.


"Am trecut pe pierderi anul trecut, faţă de 2009 când obţineam profit. Cererea internă continuă să fie foarte mică din cauză că oamenii nu mai au bani. Con­cu­renţa pe piaţă este acerbă. În 2010 am realizat mai pu­ţine lucrări de decoraţiuni din inox şi am în­cercat să reducem toate costurile", spune Că­tălin Ungureanu, fondatorul companiei Inox Style, care produce decoraţiuni din inox.

Cei mai mulţi proprietari de IMM-uri au încercat să reziste pe piaţă prin reducerea cos­turilor, renunţarea la activităţile nepro­fitabile şi căutarea de noi pieţe de desfacere.

În 2009 compania Inox Style a obţinut o cifră de afaceri de 521.000 de lei (124.000 euro) şi un profit de 8000 de lei (1.904 euro), la un număr de 12 angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Ungureanu susţine că este "îngro­zitor" de greu să ţii o companie în viaţă, în condiţiile în care cererea internă continuă să fie mică, iar cheltuielile cu contribuţiile sociale şi cu taxele sunt foarte mari. "Efectiv ne dărâmă. Mai mult, biro­cra­ţia la un nivel înalt este o altă pro­blemă cu care ne confruntăm", apreciază Ungu­reanu.

Doar pentru schimbarea sediului social, an­treprenorul a trebuit să stea anul trecut două zile din cinci lucrătoare la ghişeele fun­cţionarilor cu "saci" de hârtii pentru a muta sediul social al companiei. "Este o ade­vărată «nebunie» să schimbi sediul social. Deşi aveam achitate toate datoriile la zi, a durat luni până să schimb sediul social."

Cu 7% mai multe firme desfiinţate

În primele trei luni ale anului acesta, numărul radierilor a crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel că au fost înregistrate 10.656 de radieri, faţă de 9950 de radieri în primul trimestru al anului trecut. IMM-urile reprezintă 99% din totalul companiilor înregistrate la Registrul Comerţului.

Cele mai recente date arată că circa 630.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, în care lucrau aproape 2,63 milioane de angajaţi, şi-au depus situaţiile financiare în 2009, potrivit ONRC, care a transmis că încă nu sunt disponibile statistici pe anul trecut.

În categoria întreprinderilor mici şi mijlocii intră firmele care au declarat între zero şi 249 de salariaţi, cu o cifră de afaceri anuală de până la 50 mil. euro.

IMM-urile au raportat un profit total de 26 miliarde de lei (6,1 miliarde de euro) şi pierderi brute de 36 miliarde de lei

(8,5 miliarde de euro) în urmă cu doi ani, la afaceri de 475 miliarde de lei (113 miliarde de euro), potrivit statisticilor de la Oficiul Naţional al Registrului Co­merţului.

"Radierile reflectă perioadele pre­ce­dente de insucces după criza economică. Când "tuşesc" companiile mari, între­prin­derile mici şi mijlocii, în special subfur­ni­zorii, mor. IMM-urile sunt primele care se pră­buşesc, ceea ce s-a întâmplat din cauză că nu au mai avut desfacere pe piaţa locală, care s-a prăbuşit", a declarat Florin Pogo­naru, preşedintele Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR).

Anul trecut s-a caracterizat prin insta­bilitate legislativă, diferite schimbări fiscale, dar şi imposibilitatea realizării de predicţii.

Dacă în Bucureşti s-au desfiinţat cu 22% mai multe firme în primele trei luni ale acestui an, în judeţele Olt şi Covasna numărul radierilor s-a dublat. Mai puţine radieri faţă de anul trecut s-au înregistrat în judeţele Vrancea, Timiş, Teleorman, Mara­mu­reş, Ialo­miţa, Harghita, Cluj, Brăila.

Cu 178% a crescut numărul ra­dierilor în rândul firmelor din do­meniul informaţii şi comunicaţii, cu 54% în rândul firmelor de comerţ, cu 42% în construcţii, cu 35% în agri­cul­tură, silvi­cul­tură şi pescuit şi cu 26% pe piaţa ospitalităţii.

În categoria firmelor care au ca obiect de activitate serviciile adminis­trative şi cele de suport numărul ra­dierilor a crescut cu 67%, în timp ce în rândul firmelor cu obiect de activitate în domeniul activi­tăţilor ştiinţifice şi tehnicii s-au înregistrat cu 110% mai multe radieri.

Mai puţine radieri s-au înregistrat în domeniul intermedierilor finan­ciare, al sănătăţii şi asistenţei sociale, potrivit datelor de la ONRC.

Cu 15% mai multe înmatriculări pe fondul prognozelor de creştere economică

Prognozele de revenire a eco­no­miei anul acesta i-au încurajat pe unii antreprenori să îşi dezvolte business-uri.

Astfel că numărul înmatri­culă­rilor din primul trimestru a fost de trei ori mai mare decât numărul ra­die­rilor din aceeaşi perioadă. Aproape 32.300 de firme au fost înma­triculate în primele trei luni din acest an, mai mult cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la ONRC.

"Micii antreprenori au aşteptări pozitive anul acesta, ceea ce explică şi numărul în creştere al înmatricu­lă­rilor", este de părere Florin Pogonaru.

Cel mai mare ritm de creştere al înma­triculărilor s-a înregistrat în do­meniul distribuţiei de apă, al salu­brităţii şi gestionării deşeurilor. Şi în asigurări şi inter­medieri financiare a crescut nu­mă­rul firmelor nou-înfiinţate în trimestrul unu.

Fiscalitatea nu încurajează antreprenorii

Emilia Dragu, partener la com­pania de consultanţă fiscală TaxHouse, parte a reţelei internaţionale Taxand, consideră că încurajarea IMM-urilor a venit din reaşezarea pieţei în contextul crizei economice.

Deşi IMM-urile sunt cele care pot aduce relansarea economică, fisca­li­tatea nu încurajează întreprinzătorii să îşi dezvolte businessuri.

"Mediul fiscal nu a avut o influenţă majoră în stimularea înfiinţării de noi firme deşi s-a eliminat impozitul minim şi s-a redeschis subiectul cu impozitul de 3% pe cifra de afaceri la microîntre­prin­deri. Cu toate acestea, continuă să fie destul de împovărătoare pentru IMM-uri toată activitatea financiar-contabilă şi fis­cală. Reglementările ce impun anumite tipuri de raportări greoaie îi împo­vărează pe micii antreprenori", a declarat Emilia Dragu.