Cum arată economia României comparativ cu cea a Greciei, ţara care nu se descurcă fără ajutor extern
Grecia este ţara care pune din nou pe jar întreaga Europă, la numai un an după ce a primit de la UE şi FMI un ajutor financiar extern de 110 miliarde de euro. Deşi iniţial ar fi trebuit să se reîntoarcă pe pieţele financiare anul viitor, liderii europeni lucrează acum la un nou ajutor, estimat să se ridice la 120 mld. euro pentru că ţara nu a reuşit să atingă ţintele pe care şi le-a asumat când a primit susţinere externă. Printre motivele acestui eşec se numără şi măsurile drastice de austeritate pe care guvernul de la Atena a fost nevoit să le ia şi care au redus veniturile bugetare, dar în ultimul an nici lupta cu evaziunea fiscală nu a dat roade, iar statul nu a vândut nicio companie din portofoliul său, ci doar 10% din compania OTE. România are câteva lucruri în comun cu Grecia: ambele au avut nevoie de susţinere externă pentru a face faţă crizei, au luat unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Europa, iar repunerea economiei pe picioare merge greu.
Grecia are o economie aflată încă în recesiune, cea mai mare datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană (142,8%), al doilea cel mai mare deficit (10,5% din PIB) şi are nevoie de ajutor de la UE şi FMI pentru că nu se poate finanţa de pe pieţe, unde investitorii îi cer dobânzi prohibitive.
În cazul Greciei, băncile şi ceilalţi creditori ai statului se vor obliga să cumpere noi titluri emise de guvern prin care să le înlocuiască pe cele care ajung la maturitate şi astfel vor oferi timp ţării să îşi pună economia în ordine.
Cum arată economia
României comparativ cu cea a Greciei, ţara care nu se descurcă fără
ajutor extern
Grecia şi România se află printre codaşele Europei la capitolul redresare economică, ambele scăzând anul trecut, când majoritatea ţărilor au revenit pe creştere. Totuşi, România a reuşit să crească uşor în primul trimestru al anului, în timp ce Grecia a rămas în recesiune. Produsul Intern Brut al Greciei a avut o evoluţie relativ echilibrată în ultimul deceniu, pe când România a atins punctul culminant al creşterii economice în 2006, ritmul de creştere continuând să fie ridicat până în 2009, când economia a scăzut brusc cu 7% din cauza crizei economice mondiale. Starea proastă a economiei elene se poate explica prin efectele condiţiilor severe de austeritate impuse de creditorii externi în schimbul unui pachet de ajutor de 110 miliarde de euro, stabilit în mai anul trecut. România a împrumutat, la rândul ei, 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD în 2009. Pentru creştere economică, România se bazează în principal pe comerţ, ca şi Grecia, dar şi pe industrie. Statul elen, însă, pune accent şi pe turism.
Criza economică şi financiară a forţat majoritatea statelor din zona euro şi Uniunea Europeană să investească enorm pentru stimularea economiilor şi sprijinirea sistemului bancar. În aceste condiţii, deficitele bugetare au explodat, aruncând zona euro într-o nouă criză, la baza căreia stă Grecia care, alături de Irlanda şi mai nou Portugalia, au fost nevoite să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a putea supravieţui financiar. Deficitul bugetar uriaş şi datoriile de proporţii astronomice ale statului elen au provocat temeri în rândul investitorilor că Atena nu-şi va putea onora obligaţiile de plată. Totodată, nivelul deficitului, dar şi aplicarea lentă a reformelor au făcut imposibilă pentru guvernul elen respectarea în 2010 şi anul acesta a obiectivelor stabilite cu creditorii internaţionali. Eurostat a revizuit deficitul pe 2010 al Greciei de la 9,6% din PIB la 10,5%, iar în primul trimestru, deficitul a ajuns la 10,3 mld. euro, faţă de ţinta de 9,1 mld. euro din cauza scăderii veniturilor din taxe şi impozite.
Printre măsurile de austeritate pe care guvernul elen a trebuit să le implementeze în schimbul asistenţei sociale externe se numără diminuarea cheltuielilor din sectorul public şi privatizarea companiilor de stat, ceea ce se reflectă în şomaj, care a explodat în ultimul an. Sectorul public asigură o foarte mare parte dintre locurile de muncă din Grecia. Situaţia s-ar putea înrăutăţi coniderabil având în vedere că guvernul s-a angajat să aplice o nouă cură de austeritate pentru a primi noi ajutoare financiare. Rata şomajului din Grecia a atins 16,2% în luna martie, faţă de 15,9% în februarie. Numărul şomerilor s-a majorat cu 40%, comparativ cu anul anterior. În România, rata şomajului a scăzut la finele lunii aprilie la 5,41%, cel mai scăzut nivel din ultimele 26 de luni. Numărul şomerilor s-a situat la aproape 493.500.